♦ La începutul lunii noiembrie, 2023, România a ajuns să aibă 101.605 de prosumatori, adică de mici producători de energie care folosesc ceea ce obţin pentru autoconsum ♦ Împreună, prosumatotii au ajuns la o capacitate instalată de 1.299 MW, arată datele de la Transelectrica, aceştia fiind cel mai puternic investitor în producţia de energie din România anul trecut.

Pe baza datelor de la Transe­lec­trica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, în evidenţa căruia apar pentru prima dată pro­sumatorii, cei mai mulţi mici produ­cători de energie s-au concentrat în zona Olteniei, acolo unde sunt înregistraţi 17.239 de prosumatori. Ca­pacitatea mon­ta­tă de aceştia a ajuns la aproape 209 MW, arată datele Transe­lec­trica. Apoi, regi­unea deservită de DEER Transil­vania Sud, compa­nie de distribuţie a ener­giei din grupul Elec­trica, a ajuns la înce­putul lunii no­iem­brie la o co­munitate de 14.837 de prosumatori, cu o ca­pacitate instalată de 176 MW. A treia cea mai numeroasă comuni­tate de prosumatori se află în Mol­dova, peste 13.000 de prosumatori fiind conectaţi la reţeaua adminis­trată de nemţii de la Delgaz Grid.

Cel mai probabil, România a terminat anul trecut cu o capacitate instalată pe zona de prosumatori de circa 1.500-1.600 MW, un salt fabulos în comparaţie cu cei 478 MW cu care a început 2023. „La finalul primului trimestru din 2024 putem să ajungem la 2.000 MW“, spunea recent Gabriel Andronache, vicepreşedinte al Au­torităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). A­ceastă capacitate este uriaşă, având în vedere de exemplu că puterea in­stalată de producţie la centrala de la Cernavodă este de 1.400 MW. Desigur, randamentele sunt cu totul altele, dar asta nu diminuează cu nimic meritul prosumatorilor.

Potrivit unui studiu realizat de EFdeN, cea mai mare organizaţie dedicată sprijinirii prosumatorilor, şi Cult Research, principalul motiv pentru care un mic consumator de energie se decide să devină prosu­mator este economisirea banilor.

Apoi vine ideea de a fi inde­pen­dent energetic, războiul din Ucraina creând un soi de teamă în ceea ce priveşte securitatea alimentării cu energie. Pe locul trei este contribuţia personală la reducerea emisiilor de carbon.

Acelaşi studiu arată că principala sursă de finanţare a fost programul AFM Casa Verde Fotovoltaice, care a susţinut circa 45% dintre proiectele prosumatorilor, urmată de fondurile proprii, cu un procent de 32% şi apoi creditele verzi cu 23%.

„Prosumatorii au fost motivaţi de economisirea de bani şi de independenţa energetică obţinute pentru a-şi asuma acest rol. Se poate observa, astfel, că cei mai importanţi doi driveri comportamentali sunt aceiaşi atât în rândul actualilor, cât şi în rândul potenţialilor prosumatori. Perioadele de aşteptare pentru a deveni prosumator au variat ca durată, 3 din 10 prosumatori au asteptat între 31 şi 60 de zile de la montarea panourilor fotovoltaice“, se arată în studiul amintit.