Fondul Monetar International a finalizat vizita la Bucureşti, reprezentantii institutiei apreciind în raportul final că pachetul de măsuri fiscale aprobat de Guvern anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi creează venituri suplimentare, dar România va avea în următorii ani deficite fiscale de peste 6% din PIB  având în vedere costurile noii legi a pensiilor.

”Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se arată în raport.

De asemenea, FMI subliniază că inflaţia încetineşte, dar rămâne cu mult peste ţinta stabilită. Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când vor exista dovezi mai solide că inflaţia va reveni în timp util în intervalul tintă al BNR.

Raportul FMI:

Evoluţiile macroeconomice.

- Creşterea economiei a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă. Deşi deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri.

Perspective

- În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul - determinat de creşterea salariilor reale - şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

Buget

- Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,75din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

Riscuri.

- Deficitele mari de cont curent şi fiscal limitează capacitatea României de a rezista la şocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.

Principalele opţiuni includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor

Delegaţia FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a fost primită joi la Palatul Victoria de primul-ministru, Marcel Ciolacu, alături de vicepremierul Marian Neacşu, de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Economiei, Radu Oprea şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

În urma întâlnirii, şeful GUvernului a declarat că măsurile de reformă bugetară şi instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 şi implementate de la începutul acestui an îşi vor face simţite efectele în următoarele luni.

”Printr-o colectare mai bună în România, vom continua reducerea deficitului. Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare şi am dori să rediscutăm proiecţiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024,” a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul României a reconfirmat  că reforma aparatului bugetar continuă şi se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.