Recesiunea din estul Europei ar putea fi una de proporţii similare cu ale celei de după căderea comunismului
Durerea economică provocată de pandemie ar putea fi mult mai acut resimţită de ţările din estul continentului decât cele din vest, potrivit The Economist.
Durerea economică provocată de pandemie ar putea fi mult mai acut resimţită de ţările din estul continentului decât cele din vest, potrivit The Economist.
„Est-europenii au gestionat pandemia eficient“, remarcă Richard Grieveson din cadrul Vienna Institute for International Economics Studies (WIIW). „Totuşi, această recesiune va fi la fel de dură ca recesiunile de tranziţie“, cele care au urmat prăbuşirii comunismului.
În decursul primilor cinci ani de după căderea Zidului Berlinului în 1989, PIB-ul anual în ţările din blocul fost sovietic s-a diminuat cu peste 40%.
Ţările din estul Europei sunt vulnerabile din trei motive. Mai întâi, economiile acestora sunt dependente de exporturi, acestea aflându-se astfel la mile cererii din alte ţări. Ca proporţie din PIB, exporturile de bunuri şi servicii variază între 96% în cazul Slovaciei, 85% în cazul Ungariei şi 67% în Bulgaria şi 61% în Letonia. Comparativ, în Spania raportul este de 35%.
Un al doilea motiv este că guvernele ţărilor est-europene au o capacitate mai redusă de finanţare a pachetelor de susţinere economică. Acestea nu pot înregistra deficite ridicate pentru că investitorii ezită să le crediteze. Majoritatea au niveluri reduse ale datoriei publice, însă ratingurile lor de credit tind să fie scăzute.
Datoria Austriei, ca procent din PIB, este de trei ori mai mare decât cea a Bulgariei. Totuşi, obligaţiunile acesteia au rating AA+ din partea agenţiei de rating S&P, în timp ce ratingul pentru obligaţiunile Bulgariei este BBB.
În ultimul rând, multe ţări din est se bazează masiv pe una dintre industriile cel mai dur afectat de pandemie: turismul.
În Croaţia, de exemplu, turismul generează 25% din PIB.
WIIW consideră că economia croată se va contracta cu aproximativ 11% în acest an.
Vestea bună este că Europa centrală ar putea beneficia de pe urma dependenţei de Germania, aşteptată să se redreseze rapid. Germania este de departe cel mai mare partener comercial al ţărilor din grupul de la Vişegrad. Neapartenenţa la zona euro are şi avantaje: WIIW se aşteaptă ca Cehia şi Polonia să fie ajutate de devalorizarea monedelor locale.
Grieveson consideră că criza va modifica fundamental unele aspecte ale economiilor regiunii, câteodată în bine. Europa centrală şi de est ar putea beneficia de pe urma mişcărilor producătorilor vest-europeni de a-şi aduce producţia mai aproape de casă.
Creşterea cumpărăturilor online ar putea fi de asemenea de ajutor. Servicii conexe, cum ar fi call centre-ele şi depozitele, ar putea fi externalizate în regiune.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro