Bruxelles pregăteşte o revizuire radicală a următorului buget comun al UE, în valoare de un trilion de euro, înlocuind zeci de programe cu fonduri consolidate care ar oferi mai multă putere de decizie capitalelor naţionale, potrivit Financial Times. 

Planul, detaliat într-un document consultat de Financial Times, solicită un buget mai „ambiţios”, atât ca dimensiune, cât şi ca structură, pentru a face faţă cererilor crescute de cheltuieli pentru apărare şi rambursărilor substanţiale ale datoriilor.

Deşi documentul nu propune o sumă exactă pentru bugetul multianual, care va începe în 2028, Comisia Europeană susţine că este nevoie de cea mai amplă reformă de până acum privind distribuirea fondurilor, afirmând că „menţinerea status quo-ului nu este o opţiune”.

Documentul subliniază că numai costurile de rambursare a obligaţiunilor emise în perioada pandemiei ar ajunge la 30 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 20% din cheltuielile anuale ale blocului comunitar – o povară financiară fără precedent care va obliga UE să regândească contribuţiile totale.

Orice încercare de a creşte bugetul general va întâmpina probabil o rezistenţă puternică din partea principalilor contributori neti, precum Germania şi Olanda.

În loc să organizeze negocierile în jurul categoriilor bugetare tradiţionale, Comisia Europeană a sugerat o revoluţionare a structurii bugetului, consolidând peste 50 de programe de cheltuieli „rigide” în trei fonduri principale, care ar oferi mai multă „flexibilitate” pentru a face faţă provocărilor neaşteptate.

Bugetul UE este finanţat în mod tradiţional prin contribuţii naţionale echivalente cu aproximativ 1% din venitul naţional brut al UE. Aproximativ o treime din acest buget este alocată subvenţiilor agricole, o altă treime este destinată regiunilor mai puţin dezvoltate – prin politica de „coeziune” –, iar restul acoperă diverse domenii, de la ajutor extern la salariile angajaţilor UE.

În cadrul bugetului simplificat, Comisia ar urma să stabilească un „plan unic pentru fiecare ţară, incluzând reforme şi investiţii cheie”, care ar integra fondurile regionale şi subvenţiile agricole. Acest lucru ar oferi guvernelor naţionale mai multă libertate în alegerea proiectelor, inclusiv a celor care, în mod tradiţional, erau stabilite de autorităţile locale împreună cu Bruxelles-ul.

Un al doilea fond, numit „Fondul european pentru competitivitate”, ar stimula investiţiile în sectoare strategice şi proiecte comune, în timp ce un fond reconfigurat pentru politica externă ar fi „mai aliniat cu interesele noastre strategice”.

Aceste două fonduri ar putea permite UE să aloce o proporţie mult mai mare din buget pentru proiecte de apărare transfrontaliere, care nu au fost o prioritate în bugetele anterioare ale UE.

Această propunere iniţială a Comisiei Europene vine înaintea unei propuneri legislative formale privind bugetul — cunoscut oficial sub numele de Cadrul Financiar Multianual (MFF) — care urmează să fie prezentată în această vară. Toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord, un proces care, pentru ultimul MFF, a durat peste doi ani de negocieri.