"Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung", arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.

Consiliul estimează că deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

"Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015", arată CF.

Totodată, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii faţă de valorile planificate în bugetul iniţial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit sursei citate.

În opinia Consiliului fiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ţinta pe fondul incapacităţii de a executa programul de cheltuieli.

"Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică", mai arată Consiliul.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor vor primi cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei vor fi diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

Astfel, ministerul Agriculturii va primi în plus 769,5 milioane lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor), Dezvoltarea Regională 754,4 milioane lei, Fondurile Europene 729,6 milioane lei, Finanţele 584,3 milioane lei (inclusiv pentru plata unor titluri executorii), Apărarea 558,1 milioane lei, Educaţia 271,4 milioane lei, Afaceri Interne 269,2 milioane lei, Justiţie 245 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii 140,4 milioane lei, Afacerile Externe 132,8 milioane lei, Ministerul Muncii 80,1 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

Vor fi reduse, în schimb, bugetul Ministerului Transporturilor, cu 1,61 miliarde lei, şi cel al Energiei, cu 108,1 milioane lei. Cu toate acestea, vor fi alocate 597,3 milioane lei pentru capitalizarea CFR SA şi 55 milioane lei pentru Metrorex.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale creşte cu 2,46 miliarde lei.

Per ansamblu, atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile vor creşte cu 2,62 miliarde lei, astfel că deficitul se menţine la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB.

Premierul Victor Ponta şi liderii coaliţiei s-au întâlnit, miercuri, pentru a conveni domeniile care vor beneficia de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, Ponta precizând, pe Twitter, că există un acord politic pentru sănătate, agricultură şi autorităţile locale.

Ponta a anunţat că rectificarea bugetară care va fi aprobată vineri de Guvern într-o şedinţă specială va fi pozitivă şi că România are mai mulţi bani încasaţi la buget, acesta fiind "un merit al ANAF care a combătut evaziunea fiscală".

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.