♦ Angajaţii de la stat pe poziţii IT şi din companiile private de profil nu mai plătesc impozit pe venit, dar angajaţii din IT din alte domenii private plătesc în continuare.

Sub semnătura mai multor ministere, inclusiv cel al Digitalizării şi Muncii, guvernul a publicat în Monitorul Oficial un Ordin prin care facilităţile fiscale din IT, care erau pentru angajaţii care dezvoltă software, se extind şi către angajaţii de la stat. Practic, conform noii legislaţii, nu mai plătesc impozit pe venit IT-iştii din firmele din IT şi IT-iştii de la stat. În aceeaşi vreme, facilitatea nu s-a extins şi către IT-iştii care lucrează în alte companii.

Spre exemplu, poziţia de administrator de baze de date, care este printre poziţiile eligibile pentru scutirea de impozit, poate fi şi într-o bancă, şi la stat, şi într-o companie din IT. Dacă un administrator de baze de date de la stat sau din IT primeşte scutiri, adică o mărire de salariu, de ce nu ar primi aceleaşi scutiri şi angajatul unei bănci?

„Scutirea angajaţilor din mediul privat de la plata impozitului pe venit din salarii şi asimilate salariilor a plecat de la premisa că trebuie încurajată crearea de know-how/producţia, strict în domeniul IT. Acest lucru se poate evalua obiectiv doar raportat la CAEN. Scopul unei firme este obţinerea de profit, raportat la obiectul de activitate descris de CAEN. Statul nu funcţionează pe coduri CAEN şi nici nu are drept scop obţinerea de profit, ci prestează servicii publice pentru cetăţeni. De aceea, ipoteza sau condiţiile pentru care se aplică scutirea de impozit la privat nu poate fi comparată cu ipoteza aplicării acesteia la stat, deoarece activităţile sunt fundamental diferite“, răspunde, pentru ZF, ministrul digitalizării Sebastian Burduja.

Ordinul vine ca un bonus pentru angajaţii din IT de la  stat, este de părere Emilian Duca, consultant fiscal: „Este o situaţie temporară pentru că sunt probleme cu asigurarea fondurilor şi au găsit o modalitate în care să dea un spor la salariu celor care lucrează în domeniu la stat.“

Pe de altă parte, noua reglementare pentru extinderea facilităţilor fiscale din IT şi în mediul public deschide portiţe pentru ca şi alţi angajaţi din mediul privat din IT, care nu beneficiau până acum de aceste facilităţi, să poată fi scutiţi de plata impozitului pe profit, spune Mitel Spătaru, tax partner, Crowe România.

„Noul act normativ aduce o lărgire a sferei de aplicare a facilităţilor. Pe de o parte, prin enumerarea expresă a tuturor domeniilor actuale care privesc tehnologia informaţiilor, digitalizare, inclusiv digitalizarea şi modernizarea autorităţilor publice (ANAF, servicii e-guvernare). Pe de altă parte, prin completarea şi clarificarea posibilităţii de acordare a facilităţilor şi angajaţilor instituţiilor publice implicaţi în activităţile IT&C.“

Circa 100.000 de IT-işti din România beneficiază în acest moment de neplata impozitului pe venit, introdusă de guvernul Adrian Năstase, aceasta fiind şi una dintre cele mai vechi facilităţi fiscale. În acest moment, IT-ul, cu toate serviciile conexe, a ajuns să facă circa 12% din PIB, adică jumătate din toată industria. Că a crescut mai mult datorită facilităţilor fiscale sau mai mult datorită inerţiei pieţei şi tendinţelor globale, nimeni nu poate da un răspuns exact, dar cert este că IT-ul românesc a crescut cu câte două cifre în fiecare an din ultimii 15 ani.

Acum însă bugetul României se află în situaţia de a avea nevoie de bani şi una dintre cele mai recomandate măsuri de către economişti este eliminarea facilităţilor fiscale din diferite sectoare. De altfel, eliminarea acestor facilităţi din IT şi construcţii este cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi neîndeplinirea acestei ţinte duce la pierderea unor bani europeni.

„Va fi interesant de urmărit cum va evolua aplicarea acestor facilităţi în con­textul recentelor dezbateri din spaţiul public cu privire la schimbarea sistemului de impo­zitare a veniturilor şi recomandările venite din partea Băncii Mondiale, FMI, UE via PNRR legate de regândirea sau chiar elimi­narea facilităţilor la nivelul impozitării persoa­nelor fizice“, mai spune Mitel Spătaru.

Impactul fiscal al măsurii nu s-a publicat. Întrebat de ZF, ministrul digitalizării a spus că: „Sunt multe variabile, care trebuie individualizate la nivelul instituţiei. Sunt scutiţi doar cei care au o misiune de creare de programe de calculator prevăzută în fişa postului sau în alt act juridic care naşte obligaţii de serviciu. Această misiune variază de la o zi la altă sau de la o luna la altă, în funcţie de fiecare instituţie“, a mai spus Sebastian Burduja.