♦ Maria G. profesor de şcoală gimnazială: „Procentul la titularizare a fost mereu unul nemulţumitor. Motivarea financiară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem.“

Ministerul Educaţiei a publicat, ieri, primele rezultate la examenul de titularizare, iar rata notelor peste 7 obţinute de candidaţii care au susţinut proba scrisă este de 44,47%, în scădere faţă de rezultatele din ultimii patru ani.

Profesorii care iau note peste şapte la acest examen sunt titulari pe post, adică sunt angajaţi pe o perioadă nedeterminată la catedra pe care o aleg, iar cei care obţin o notă peste 5 vor fi angajaţi pe o perioadă determinată, adică vor fi suplinitori.

„Printre avantajele titularizării sunt: siguranţa unui loc de muncă, poţi face planuri pe termen lung, investiţii, ai disponibilitatea pentru alte activităţi sau proiecte în vacanţe. (...) Nu ştiu statisticile, dar procentul la titularizare a fost mereu unul nemulţumitor. Printre cauzele acestor rezultate sunt subiectele dificile, care de multe ori nu sunt corelate cu materia studiată în facultate“, a spus pentru ZF Maria G., profesoară de limba engleză în cadrul unei şcoli gimnaziale din judeţul Călăraşi.

Ministrul educaţiei, Sorin Cîm­peanu, a spus la un post de televiziune că rezultatele de la examenul de titularizare din acest an sunt foarte slabe, având în vedere că 20% dintre profesorii care au susţinut examenul nu au obţinut nici măcar nota 5.

Conform datelor de la Ministerul Educaţiei, rata notelor peste 7 obţi­nute de candidaţii care au susţinut proba scrisă a examenului de titula­rizare a fost de 44,47% anul acesta, în scădere, de la 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018 şi 45,73% în 2017.

„Vedem scăderea calităţii în toate domeniile de titularizare şi acolo cred că sunt mai mulţi factori: în primul rând este felul în care privim educaţia şi educaţia continuă - aici vorbim despre educaţie care ar trebui să se desfăşoare continuu, iar profesorii cred că trebuie să fie primii care să facă acest lucru, având în vedere menirea lor. Cred că avem nevoie de o formare continuă ca profesori, mai avem nevoie de şcoli bune de profe­sori, de pregătire iniţială bună pentru cadrele didactice“, a spus pentru ZF Elena Lotrean, profesor şi fonda­toarea Şcolii Finlandeze din Sibiu.  Titularizarea este un beneficiu care este perpetuat de multă vreme, unul cu care fondatoarea Şcolii Finlandeze nu este de acord. „În ce altă meserie ai jobul asigurat pe viaţă? Acest examen de titularizare bagă în sistem şi oameni foarte buni, dar şi oameni care nu au ce căuta acolo şi care caută această stabilitate. Stabilitatea este un lucru bun, dar ne duce şi în o zonă de delăsare. În multe dintre cazuri, această delăsare se vede şi în activitatea profesorilor la clasă, dar sunt şi cazuri în care nu se vede“, a explicat ea.

Elena Lotrean nu crede că a scăzut atractivitatea sistemului de învăţământ în rândul absolvenţilor, ci crede că a crescut.

„Acum vin şi mai mulţi oameni care nu au vocaţie şi de aceea şi aceste rezultate. În ultima vreme au crescut salariile considerabil. O învăţătoare la debut în 2016 câştiga 1.200 de lei, iar în 2020 avea 2.700 de lei,  vorbim de mai mult de o dublare a salariilor.  Eu cred că începe să devină mai atractivă“, spune ea.

În schimb, profesoara de limba engleză, Maria G. crede că salariile mici şi faptul că profesorii sunt tot timpul sub lupa opiniei publice îi poate descuraja pe tineri să aleagă o carieră didactică. „Motivarea finan­ciară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem. Mai poate fi vorba şi de mediatizarea excesivă a lucrurilor negative din sistem“, spune ea.

Un profesor de şcoală gimnazială sau de liceu câştigă, în medie, un salariu net lunar cuprins între 2.300 de lei şi 4.600 de lei, conform datelor de pe platforma Paylab România. Spre comparaţie, un medic rezident avea un salariu lunar net cuprins între 3.670 de lei şi 7.570 de lei, conform aceleiaşi surse. La nivelul întregului sistem de învăţământ din România, salariul mediu net era de 3.600 de lei în luna mai a acestui an, în creştere cu doar 1% faţă de aceeaşi lună din anul 2020.

Printre dificultăţile meseriei de profesor, Maria G. enumeră instabi­litatea economică, conflictul între categoriile sociale şi accesul diferit la educaţie şi la informatie, adică lipsa de egalitate de şanse.

Elena Lotrean crede că pro­fesorii ar trebui să fie trataţi şi ei precum elevii, adică să fie parte dintr-un sis­tem care încurajează coope­rarea, unul în care există o stare de bine, men­tori, factori care ar putea influ­enţa tinerii să aleagă o astfel de carieră. „Meseria de profesor este una vocaţională, vei lucra cu copii, cu tineri care au au nevoie de o sclipire de la tine şi trebuie să fii pregătit să le oferi acea sclipire şi să le aduci acea cunoaştere de care ei au nevoie. Cum suntem pentru copii ar trebui să fim şi pentru profesori, adică să fie o cancelarie în care există o stare de bine, în care se încurajează coope­rarea, în care se apreciază oamenii, să existe mentori. Aceste elemente ar fi hotărâtoare pentru cineva care alege o carieră didactică“, a spus ea.

O mare provocare din sistemul de învăţământ este partea de neîncre­dere.

„Fiecare are senzaţia că ştie mai bine ce ar trebui să facă profesorul şi acest lucru se răsfrânge în mod negativ în încrederea pe care o primesc profesorii din partea socie­tăţii, din partea părinţilor, din partea administraţiilor şi aşa mai departe“, continuă Lotrean.

Mai mult, în afară de profesorii pentru învăţământul primar şi preşcolar, în România nu există meseria de profesor, crede ea.

„Eu sunt profesor de bază, dar pe diploma mea scrie filolog, pe diploma celui care a terminat o facultate de matematică scrie matematician, nu profesor de matematică. În afară de profesorii pentru învăţământul primar şi preşcolar, în România nu există meseria de profesor. De cele mai multe ori, un modul pedagogic este văzut ca un apendice uşor folositor, dar pe care nu trebuie să îl luăm neapărat în seamă în timpul facultăţii. În plus, de multe ori practica pedagogică este bătaie de joc, nu în toate cazurile, dar în majoritatea lor şi atunci persoana respectivă se trezeşte în faţa copiilor fără să aibă noţiuni elementare despre pedagogie şi normal că îi scade calitatea“, a concluzionat Elena Lotrean.

Conform datelor de la Ministerul Educaţiei, la nivel naţional sunt disponibile 4.814 catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată, dintre  3.500 în mediul urban şi 1.314 în mediul rural.