România bifează cel mai slab randament al muncii în ţările din regiune, mai puţin în industrie şi IT&C, sectoare în care productivitatea a înregistrat cea mai bună evoluţie din zonă

Autor: Cristina Bellu Postat la 24 octombrie 2022 102 afişări

România bifează cel mai slab randament al muncii în ţările din regiune, mai puţin în industrie şi IT&C, sectoare în care productivitatea a înregistrat cea mai bună evoluţie din zonă

În România, productivitatea muncii a crescut în S1/2022 cu 18,6% an/an, fiecare persoană ocupată creând în medie 12.800 euro valoare adăugată brută în prima jumătate din acest an, notează o analiză a Alpha Bank semnată de Ella Kállai, economist şef al instituţiei şi Iulia Lungu, analist piaţă.

Potrivit acesteia, costul per salariat a crescut cu 10,3% în aceeaşi perioadă ajungând la 7.400 de euro, în timp ce randamentul muncii, un indicator succint de eficienţă, calculat ca raport între productivitate şi cost a ajuns la 1,7 în S1/2022, indicând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată din economie crea 1,7 euro valoare adăugată brută.

“Este cel mai bun randament al muncii atins în primele semestre de după 2018. Cu această valoare, România s-a situat în urma ţărilor din regiune, dar a devansat media UE. Decalajul faţă de ţările din regiune s-a redus comparativ cu cei trei ani anteriori”, se specifică în analiză.

Totuşi, deşi economia a avut randamentul muncii cel mai slab comparativ cu ţările din regiune, au existat două sectoare în care randamentul muncii a fost peste cel realizat de aceste sectoare în regiune: industria şi sectorul informaţii şi comunicaţii.

În industrie, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,9 ori, însemnând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată în sector crea 2,9 euro valoare adăugată brută.

Astfel, productivitatea muncii a avansat cu 38% în S1/2022 faţă de perioada similară din 2021 ajungând la 17.500 euro.

“Din cei trei factori contributori care determină productivitatea muncii, preţul valorii adăugate brute, volumul valorii adăgate brute ambele cu impact direct proporţional, şi populaţia ocupată cu impact invers proporţional, creşterea productivităţii muncii din industrie a fost determinată aproape în întregime de creşterea preţului valorii adăugate brute, volumul valorii adăugate brute a scăzut şi populaţia ocupată din sector a stagnat”, spun analiştii de la Alpha Bank.

În ceea ce priveşte costul per salariat, acesta a crescut cu 13,5% în S1/2022 faţă de S1/2021 ajungând la 6.100 euro.

În regiune, industria României este al doilea producător în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate brute (28%) după Cehia (30%) şi al treilea angajator judecând după ponderea în populaţia ocupată (21%), ponderea salariaţilor (26%) şi ponderea anvelopei salariale (21%) după Cehia (28%, 30%, 29%) şi Polonia (23%, 27%, 26%).

În sectorul IT&C, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,2 ori, fiecare persoană ocupată în sector crea 2,2 euro valoare adăugată brută pentru fiecare euro plătit unui salariat. Productivitatea muncii a avansat cu 22,4%, ajungând la 44.700 euro în prima jumătate din 2022. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte expansiunii volumului valorii adăugate şi marginal creşterii preţului valorii adăugate.

În perioada analizată, costul per salariat a crescut cu 24,1%, ajungând la 20.000 euro. Dimensiunea sectorului este cea mai mare în regiune după ponderea valorii adăugate brute create (8%) şi după ponderea în anvelopa salarială din economie (7%), însă este cea mai mică alături de Grecia după ponderea în populaţia ocupată (2%) şi a doua cea mai mare după ponderea salariaţilor (3%) după Ungaria (4%).

Faţă de celelalte ţări, sectorul are relativ mai puţine persoane ocupate mai bine plătite, mai arată datele Alpha Bank.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.