Cu toţii suntem în al nouălea cer după victoia României cu 3-0 în faţa Ucrainei la primul meci de la Campionatul European de Fotbal 2024, din Germania. Aceeastă victorie este venită de nicăieri, foarte puţini au pariat pe ea, în condiţiile în care tot lotul României nu fac cât ucraineanul Mudryk, cel pentru care Chelsea Londra a plătit 70 de milioane de euro.

Dar dincolo de acest meci de luptă şi, bineînţeles, de victorie, cel puţin din partea echipei României, a fost prezenţa peste 40.000-45.000 de români de pe stadionul Allianz Arena din Munchen şi probabil încă 10.000-15.000 de români aflaţi la Munchen.

De la televizorul din Bucureşti, atmosfera creată de românii prezenţi pe Allianz Arena a fost extraordinară.

În spatele acestei prezenţe se află o schimbare care se petrece de peste un deceniu în economia României şi în societatea românească. Este o schimbare pozitivă în economie, în business, în creşterea nivelului de trai.

Spre exemplu, între 2013 şi 2023 PIB-ul Românieei, care înseamnă valoarea adăugată de o ţară într-un an, a crescut de la 632 de miliarde de lei la 1.600 de miliarde de lei, adică avem o creştere de 153%.

Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a crescut în ultimul deceniu de la 1.126 de miliarde de lei la 3.000 de miliarde de lei.

Salariul mediu net a crescut de la 1.800 de lei la 5.200 de lei, adică o creştere de 190%.

Cursul valutar a crescut într-un deceniu cu numai 10%, de la 4,48 de lei pentru un euro la 497 de lei pentru un euro, ceea ce în esenţă înseamnă o stabilitate incredibilă, având în vedere că în ultimii patru ani am trecut de la o criză la alta.

Creşterea salariilor - cu mult peste rata inflaţiei, care a fost de numai 30% - coroborată cu stabilitatea cursului valutar, a permis o creştere a economisirii în bănci de către populaţie cu 160%, de la 130 de miliarde de lei la 338 de miliarde de lei. Iar creşterea economisirii continuă, având în vedere creşterea salariului real cu 7-8% pe an (creşterea nominală a salariului minus inflaţia).

România este considerată de pieţele externe, de investitori, de bancheri revelaţia economică a Europei. România şi românii au devenit extrem de cosmopoliţi, călătorim unde vrem şi când vrem, în primul rând pentru că avem bani să plătim aceste servicii.

Creşterea economică, creeşterea businessului, creşterea salariilor au dus la o creştere substanţială a puterii de cumpărare, România ajungând acum la 78% din media Uniunii Europene a PIB/capita raportat la paritatea puterii de cumpărare. Ungurii sunt la 76% din media UE,  iar polonezii la 80%.

Creşterea puterii de cumpărare, îmbnătăţirea semnificativă a resursei financiare a românilor, au dus la această prezenţă masivă de români la primul meci de la Campionatul European de Fotbal.

Bineînţeles că la meci au venit şi români care lucrează şi stau în Germania sau români care sunt  împrăştiaţi în toate colţurile Europei.

Atitudinea lor, modul cum s-au manifestat, bucuria prezenţei la meci şi apoi bucuria victoriei, arată în spate o putere financiară şi socială mult mai mare.

Ca să mai dau un exemplu, uitaţi-vă la ce s-a întâmplat la Coldplay săptămâna trecută, unde 90.000-100.000 de români s-au bucurat la concert. Şi trebuie să spunem că biletele nu au fost ieftine deloc.

Meciul de la Munchen şi spectacolul la Bucureşti au fost o surpriză socială şi financiară. România a crescut din punct de vedere financiar. Bineînţeles, nu toată lumea beneficiază în mod egal de această creştere şi are puterea de cumpărare pentru a participa la aceste evenimente de entertainment.  

Bineînţeles că această creştere economică şi de putere de cumpărare nu este distribuită uniform pe parcursul ţării sau la toată lumea, dar este o creştere.

România este o revelaţie economică a ultimului deceniu şi a ultimilor 20 de ani, comparativ cu oricare altă ţară din Europa. Faptul că acum a venit de nicăieri şi această revelaţie fotbalistică, împinsă de la spate de susţinerea suporterilor în condiţiile în care noi nu avem o echipă cu vedete, arată o schimbare care se petrece în economie şi în societate.

Cei care mizează pe o retorică contrară, naţionalistă, primitivă, cu o raportare şi o întoarcere continuă  la trecutul comunist, pierd şi au pierdut teren.