♦ Ţările din sudul şi vestul Europei par să ofere un mediu mai propice pentru o viaţă sănătoasă, în timp ce ţările din estul Europei sunt sub nivelurile medii ale UE ♦ Indicatorul anilor de viaţă sănătoasă monitorizează sănătatea şi ca factor economic. O creştere a anilor de viaţă sănătoasă ar duce şi la o scădere a cheltuielilor cu sănătatea şi creşte posibilitatea ca oamenii să continue să lucreze până mai târziu în viaţă.

Românii trăiesc, în medie, 59 de ani fără să se confrunte cu probleme de sănătate majore, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Eurostat măsoară această perioadă din viaţa cetăţenilor statelor membre UE prin indicatorul anilor de viaţă sănătoasă. Astfel, în România acest indicator ajunge la 59 de ani, pe când media UE este de 62,6 ani.

„În timp ce majoritatea oamenilor sunt conştienţi de faptul că generaţiile din ultimii ani trăiesc mai mult, se cunoaşte mai puţin despre sănătatea populaţiei în vârstă din UE. Indicatorii privind anii de viaţă sănătoasă introduc conceptul de calitate a vieţii, con­centrându-se pe acei ani de care se pot bucura persoanele lipsite de limitările de boală sau dizabilitate. Bolile cronice, fragilitatea, tulburările mintale şi dizabilităţile fizice tind să devină mai răspândite la bătrâneţe şi pot duce la o calitate mai scăzută a vieţii pentru cei care suferă de astfel de afecţiuni. De asemenea, povara acestor afecţiuni poate avea un impact asupra asistenţei medicale şi a pensiilor”, explică Eurostat.

Indicatorul anilor de viaţă sănătoasă monito­ri­zează sănătatea şi ca factor economic. O creş­tere a anilor de viaţă sănătoasă ar duce şi la o scădere a cheltuielilor cu sănătatea şi creşte posibilitatea ca oamenii să continue să lucreze până mai târziu în viaţă.  Datele sugerează că există o corelaţie puternică între calitatea sistemului de sănătate, nivelul de trai şi numărul de ani de viaţă fără probleme medicale pe care îi pot trăi cetăţenii. Ţările din sudul şi vestul Europei par să ofere un mediu mai propice pentru o viaţă sănătoasă, în timp ce ţările din estul Europei au nevoie de îmbunătăţiri substanţiale pentru a ajunge la nivelurile medii ale UE.

România se află aproape de coada clasamentului, cu o valoare de 59 de ani de viaţă sănătoşi, sub media UE de 62,6 ani. Aceasta sugerează probleme semnificative legate de sistemul de sănătate, prevenţia bolilor şi calitatea vieţii în România.

Ţările din sudul Europei, cum ar fi Malta, Italia şi Grecia, au un număr mai mare de ani de viaţă sănătoasă în comparaţie cu cele din nord, cum ar fi Danemarca şi Letonia. Acest lucru poate fi influenţat de factori precum climatul, dieta mediteraneană şi stilul de viaţă.

Malta, Italia şi Grecia sunt lideri în clasament, având cele mai mari valori pentru numărul de ani de viaţă sănătoşi.

Ţările cu economii mai dezvoltate şi infrastructuri medicale mai bune tind să aibă un număr mai mare de ani de viaţă sănătoşi. De exemplu, Belgia şi Franţa, care au sisteme de sănătate bine finanţate, se situează peste media UE.

Ţările cu o calitate ridicată a vieţii, cum ar fi Suedia şi Irlanda, sunt şi ele bine poziţionate în clasament, ceea ce sugerează că standardele de viaţă ridicate contribuie la creşterea numărului de ani de viaţă sănătoşi.

Când vine vorba despre Europa de Est, ţări cum ar fi Letonia, Slovacia şi România au performanţe mai slabe în acest clasament, indicând provocări economice şi infrastructurale care afectează sănătatea publică.