♦ Răspunsurile vorbesc despre stabilitate legislativă, transparenţă, desfăşurarea într-un ritm mai alert a licitaţiilor, sprijin în finanţare, reducerea birocraţiei, susţinerea businessurilor locale.

„Ce aţi dori să se schimbe/ să se îmbunătăţească în mediul de business local pentru ca planurile dumneavoastră să meargă mai bine?“ Aceasta a fost întrebarea adresată de ZF mai multor antreprenori şi manageri din domeniul construcţiilor la început de an, un moment în care se stabilesc bugete de investiţii, se fac planuri de dezvoltare, se setează ţinte de creştere. Răspunsurile vorbesc despre stabilitate legislativă, transparenţă, desfăşurarea într-un ritm mai alert a licitaţiilor, sprijin în finanţare, reducerea birocraţiei, susţinerea businessurilor locale.

„Având în vedere importanţa mare a sectorului de construcţii în PIB-ul României şi constrângerile actuale cu care se confruntă, îmi doresc ca cei care ne conduc să păstreze cadrul economic şi legislativ stabil, astfel încât producătorii şi dezvoltatorii să reuşească să «construiască» ţara pe care cu toţii ne-o dorim“, spune Marian Pîrvu, CEO al producătorului de acoperişuri Wetterbest.

♦ Alexandru Oancea, marketing manager al producătorului german de profiluri din PVC Veka:

„Ne dorim o predictabilitate fiscală mai mare pe termen lung şi mai multă transparenţă în ceea ce priveşte programele naţionale de reabilitare termică. Suntem conştienţi că anumite influenţe globale şi regionale nu pot fi controlate de autorităţi, însă pe cele enumerate mai sus le considerăm de importanţă vitală pentru dezvoltarea durabilă a României, necesită o atenţie deosebită şi pot fi ajustate legislativ astfel încât să aibă un impact benefic atât asupra consumatorilor, cât şi asupra mediului de afaceri“.

♦ Alexandru Oprea, country manager al producătorului german de soluţii pentru ferestre, instalaţii şi mobilă Rehau:

„În ceea ce priveşte modalităţile de îmbunătăţire în mediul de business local, ne-am dori să putem intra mai facil în contact cu instituţiile statului, să putem comunica documente în format digital şi să beneficiem de timpi de reacţie mai rapizi. De asemenea, predictibilitatea în domeniul financiar de la Guvernul României şi stabilitatea la nivel politic sunt alţi doi factori care ne-ar ajuta să ne desfăşurăm activităţile conform planului, întrucât sunt premise necesare pentru derularea oricărui plan de investiţii“.

♦ Ana-Maria Cojocaru, CFO al companiei de construcţii PORR Construct:

„Ca în fiecare an, cea mai mare dorinţă a noastră se referă la stabilitatea legislativă şi cultivarea unui mediu predictibil în privinţa modificărilor care se doresc a fi implementate“.

♦ Andrei Popa, country sales manager România şi SEE în cadrul producătorului de sisteme de gips-carton, gleturi şi tencuieli Etex Building Performance Etex:

„Predictabilitatea este un factor-cheie pentru a putea vorbi despre planuri pe termen mediu şi lung şi aici ne referim în special la costul energiei. Un cost previzibil şi accesibil al energiei ne-ar permite să demarăm investiţii şi să calculăm riscuri. De mare ajutor ar fi şi să avem acces în zone prioritare, ar încuraja investiţiile industriale. Pentru a construi un viitor sustenabil trebuie să construim mai întâi o fundaţie solidă şi mă refer aici la nevoia de a construi un sistem circular pentru reciclarea materialelor de construcţii. Este nevoie de sisteme de recuperare a materialelor care pot fi reciclate din activităţi de construcţii. Implicarea autorităţilor este foarte importantă pentru a încuraja economia circulară, spre exemplu, pentru ca materialele de construcţii cu emisii reduse de carbon să poată concura cu cele clasice care ar putea veni pe piaţă cu costuri mai mici. Infrastructura este mai mult decât un element esenţial, este o condiţie pentru creşterea afacerilor şi a economiei, iar construirea unor rute de transport rapid poate influenţa considerabil productivitatea. Alte două aspecte foarte importante sunt nevoia ca planurile de urbanism pentru zonele metropolitane să fie actualizate şi să fie dublate de eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele urbane. Este nevoie ca proiectele de reabilitare şi eficientizare termică şi să fie simplificate şi accelerate pentru a putea fi eficienţi. Licitaţiile pentru aceste proiecte durează foarte mult, uneori pot depăşi jumătate de an sau poate mai mult, timp în care preţurile evoluează, iar la momentul începerii proiectului valoarea lui ajunge să fie total diferită de cea din oferta iniţială“.

♦ Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperişuri Lindab România:

„Îmbunătăţirea comunicării din partea guvernanţilor în sensul informării cu prioritate şi cât mai rapid a mediului privat. O astfel de informaţie este cea legată de costurile utilităţilor energetice, care influenţează cel mai mult decizia de noi investiţii a firmelor şi a persoanelor fizice. De asemenea, sunt bine-venite investiţiile în zonele defavorizate, suport în finanţare, reducerea birocraţiei în obţinerea documentaţiilor necesare construirii. Aşteptăm totodată investiţiile statului din PNRR. Aş mai pune pe masa discuţiilor următoarele: viteză mai mare în lansarea proiectelor de interes naţional, evitarea tărăgănării plăţilor pentru lucrările deja executate şi, de ce nu, reglementarea mai bună a sectorului de construcţii, unde încă există destule zone să le zicem gri atât în ceea ce priveşte calitatea materialelor folosite, cât şi referitor la calitatea muncii“.

♦ Cristian Găvan, proprietarul reţelei de magazine cu materiale de construcţii MAM Bricolaj:

„În orice societate, antreprenoriatul a constituit dintotdeauna un motor de dezvoltare a economiei. Mi-ar plăcea ca şi la nivelul României să se întâmple acest lucru, iar deciziile care se iau la nivel guvernamental să pună în centrul atenţiei antreprenorul şi susţinerea acestuia. Dacă toate deciziile ar ţine cont de aceasta, economia României ar putea avansa mult mai rapid şi s-ar vedea în PIB şi nivelul de trai.“

♦ Doru Peciu-Florianu, directorul general al companiei de construcţii ACI Cluj:

„Un prim pas ar fi actualizarea devizului general, în sensul utilizării preţurilor reale la materiale, în vederea diminuării impredictibilităţii preţurilor, prin corelarea coeficienţilor de creştere utilizaţi pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piaţă. Un nou val de scumpiri cu consecinţă negativă directă în preţurile materialor de construcţii este generat de creşterile de preţuri la energia electrică. O soluţie care se impune şi pe care o considerăm necesară, dar şi urgentă, este reprezentată de intervenţia statului prin reglementarea pieţei energiei pe întreg lanţul de aprovizionare, de la producător la distribuitor.

Lipsa forţei de muncă calificate ce se menţine pe piaţa construcţiilor din România din cauza efortului scăzut al statului român în ceea ce priveşte reînfiinţarea învăţământului profesional, şcoli tehnice e o altă problemă. Mai mult decât atât, reducerea graduală a stimulentelor fiscale din PNRR pentru personalul angajat în sectorul construcţiilor începând cu anul 2025 şi până la sfârşitul anului 2028, prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, va adânci această problemă şi va stimula forţa de muncă să plece peste hotare.

O altă măsură necesară ar fi optimizarea politicii monetare adoptate de statul român, politică prin care toate societăţile de construcţii din România au fost negativ influenţate, deoarece astăzi ne împrumutăm la rate ale dobânzilor foarte ridicate, niveluri nemaiîntâlnite de cel puţin zece ani“.

♦ Emil Goţa, acţionar al producătorului de pavele Elis Pavaje:

„Ce am dori este să simţim mai mult interesul şi implicarea firmelor, a cetăţenilor şi a autorităţilor în susţinerea businessurilor locale. Banii se reîntorc tot în economia românească, având posibilitatea inclusiv de a motiva financiar întoarcerea în ţară a oamenilor cu vârsta de angajare, creşterea nivelului de pregătire al angajaţilor şi, în final, stimularea inovaţiei şi dezvoltarea economică a României“.

♦ Marian PÎrvu, CEO al producătorului de acoperişuri Wetterbest:

„Lucrez în mediul privat de peste 30 de ani, timp în care am învăţat că cel mai mult poţi să te ajuţi singur, printr-o viziune şi strategie coerentă, acurateţe în implementare şi constanţă în execuţie. Având în vedere importanţa mare a sectorului de construcţii în PIB-ul României şi constrângerile actuale cu care se confruntă, îmi doresc ca cei care ne conduc să păstreze cadrul economic şi legislativ stabil, astfel încât producătorii şi dezvoltatorii să reuşească să «construiască» ţara pe care cu toţii ne-o dorim“.

♦ Niculae Duşu, acţionar al producătorului de BCA şi var Celco:

„Deşi România are ocazia să se îndrepte cu succes către o lume mai durabilă, propunerile actuale conţin elemente care au potenţialul de a submina în mod fundamental competitivitatea şi capacitatea noastră de inovare. Asemenea altor state europene, România trebuie să-şi revizuiască abordarea în ceea ce priveşte susţinerea agenţilor economici şi a producţiei autohtone, iar modificările legislative gândite să susţină mediul economic să nu instituie măsuri de discriminare şi dificultăţi în desfăşurarea activităţilor economice“.