♦ Salariaţii pot avea mai multe contracte de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru.

Codul Muncii a fost modificat printr-o lege promulgată de preşedintele Klaus Ioannis luni, 17 octombrie, şi publicată în Monitorul Oficial miercuri, pe 19 octombrie. Modificările se referă în principal la apariţia de noi ocazii cu care trebuie acordate zile libere salariaţilor şi la conţinutul contractelor individuale de muncă.

Modificările Codului Muncii vin în contextul în care România avea de pus în practică, până la începutul lunii august 2022, două directive europene care conţin noutăţi din sfera relaţiilor de muncă, respectiv Directiva europeană 1.152/2019, care trebuia transpusă în legislaţie până pe 1 august 2022, şi Directiva europeană 1.158/2019, care trebuia transpusă până pe 1 august 2022.

Avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă spune că modificările aduse Codului Muncii sunt haotice şi greu de interpretat şi de pus în practică de angajatori.

„Modificările sunt haotice. Unele sunt făcute pentru această directivă europeană, dar nu toate. Unele erau deja transpuse în dreptul nostru, cea cu privire la obligaţia de informare a salariatului era deja transpusă, deci nu mai era nevoie să fie reluată. Sunt modificări care nu au un impact major, sunt mai degrabă formale. Aproape toate modificările sunt inutile, sunt făcute genunchi”, a spus el pentru ZF.

Una dintre cele mai importante modificări spune că salariaţii vor putea avea în continuare mai multe locuri de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru. Cu alte cuvinte, angajatul nu poate lucra în acelaşi interval orar pentru mai multe instituţii sau companii.

„Aceasta este o mare revoluţie, toţi salariaţii care au în acest moment încă un contract de muncă trebuie să renunţe la el dacă se suprapune programul. De exemplu, profesorii universitari – ei predau la mai multe universităţi şi au contracte individuale de muncă de 8 ore. Un alt exemplu este cel al medicilor, care şi ei au mai multe contracte individuale de muncă la spitale, clinici, la privat, iar ei se duceau şi lucrau cum voiau, era treaba lor. În momentul de faţă ei vor trebui să renunţe la un contract sau mai multe dacă se suprapune programul de muncă”, a detaliat Costel Gîlcă.

Când se încheie un contract individual de muncă, el se încheie pe un număr de ore, dar nu se specifică în ce perioadă a zilei sunt acele ore, dacă se desfăşoară activitatea de la ora 12.00 la ora 20.00, de exemplu.

„Codul Muncii nu precizează nimic, în momentul în care eu am un contract de muncă de opt ore eu nu trebuie să declar perioada în care lucrez, o declar doar când am contract de muncă parţial şi atunci trebuie să spun între ce ore lucrez. Eu cred că medicii, profesorii, cei care lucrează şi la privat, şi la stat sunt afectaţi teoretic. Practic, nu există o sancţiune în cazul în care ai mai multe contracte de muncă. Inspecţia Muncii nu poate veni să controleze toate contractele de muncă pentru a vedea dacă s-au suprapus. Modificarea aceasta este şi inutilă, şi complicată, şi încalcă şi principiul libertăţii muncii, un principiu constituţional”, crede Gîlcă.

Astfel, el crede că modificarea cu privire la suprapunerea contractelor de muncă este una care le va da mari bătăi de cap angajatorilor şi care le va cauza probleme şi angajaţilor. În plus, Gîlcă spune că această modificare le va permite unor angajatori să încheie mai multe contracte de muncă cu acelaşi angajat pentru a evita să plătească dublu orele suplimentare pe care acesta le munceşte. Cu alte cuvinte, angajatorul poate încheia două contracte de muncă cu un angajat: unul pentru perioada de muncă de opt ore şi unul pentru orele suplimentare pe care le realizează.

„În concluzie, este o modificare care mai mult încurcă decât aduce plusvaloare, vom avea mari probleme de interpretare. Este o modificare ce aruncă în aer piaţa muncii din două perspective: pe de o parte pentru că va interzice cumulul contractelor de muncă şi pe de altă parte deschide calea sclaviei prin încheierea mai multor contracte de muncă la acelaşi angajator şi evitarea plăţii duble a orelor suplimentare. Acum, orele duble vor fi acoperite de un al doilea contract”, a explicat avocatul specializat în dreptul muncii.

Printre modificări se numără şi obligaţia de a trece în contractele de muncă informaţii despre locul de unde se lucrează, cum vor fi plătiţi angajaţii, ore suplimentare, perioada de probă cu condiţii, acordarea de avantaje precum beneficii extrasalariale, dacă activitatea se desfăşoară în străinătate.

„Ceea ce este foarte important este că informaţiile trebuie să se regăsească şi în contract. În prezent, angajatorul îi trimitea salariatului o ofertă, iar în momentul în care încheiau contractul unele lucruri din ofertă nu se regăsesc în contract, cum ar fi bonusurile”, spune Gîlcă.

În plus, apar noi concedii - se vor introduce pe listă concediul paternal, concediul de îngrijitor şi absenţele pentru urgenţe familiale. Despre concediul paternal, Gîlcă spune că era şi până acum prezent şi implementat de companii, iar în ceea ce priveşte concediile de îngrijitor şi pentru absenţele pentru urgenţe familiale el crede că vin la pachet cu o serie de neclarităţi, unele care ar putea face dificilă aplicarea lor.

De exemplu, modificarea pentru concediul pentru urgenţe familiale presupune ca angajatul să anunţe compania în prealabil că urmează să lipsească, să facă acest lucru în un mod care poate fi dovedit – adică printr-un mesaj scris trimis angajatorului sau printr-un email. În plus, angajatorul şi angajatul trebuie să se pună de acord cu privire la recuperarea acelor zile libere acordate, astfel că pot apărea neînţelegeri cu privire la acest aspect.

Principalele modificări aduse Codului Muncii:

► Salariaţii vor putea avea în continuare mai multe locuri de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru.

► Contractul individual de muncă va conţine informaţii despre locul de unde se lucrează, cum vor fi plătiţi angajaţii, ore suplimentare, perioada de probă cu condiţii, acordarea de avantaje.

► Un nou drept pentru salariaţi – angajaţii cu o vechime de minimum şase luni pot să ceară să avanseze pe un post de muncă vacant cu condiţii de muncă mai bune.

► Un nou tip de concediu – acela de îngrijitor, cu o durată maximă de cinci zile lucrătoare pe an.

► Zilele libere pentru urgenţe familiale - pentru cel mult zece zile lucrătoare pe an, în caz de urgenţe familiale (boli sau accidente), însă numai dacă angajatorul este informat în prealabil şi numai dacă se recuperează integral, prin acord comun, perioada absentată.

► Interdicţie nouă de concediere. Angajatorii nu vor putea să dea afară un salariat pentru exercitarea unor drepturi precum cele de solicitare a trecerii, după şase luni, pe un post vacant cu condiţii mai bune, de solicitare a concediului de odihnă.

► Noi concedii - se vor introduce pe listă concediul paternal, concediul de îngrijitor şi concediul pentru urgenţe familiale.

► Modificări privind regulamentul intern. În afară de elementele ce trebuie incluse acum în regulamentul intern, o să mai apară pe listă încă două - regulile de preaviz şi informaţii despre politica generală de formare a salariaţilor.