Sucursale bancare mai mici si mai moderne, dobanzi de 4-6% pentru un credit in lei, tipuri de banci care nu exista in prezent in Romania, dar si unele costuri mai mari. Asta va aduce integrarea in Uniunea Europeana pentru romani in materie de servicii financiar-bancare.

Nici o comuna mai marisoara fara macar o sucursala bancara - asa crede Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat ca va arata peisajul bancar in preaj-ma sau dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. "Bancile va trebui sa patrunda mai mult in societate, prin forme de microfinantare si prin prezenta in locuri in care acum nici nu se gandesc sa mearga." Pana una-alta, daca ne uitam pe harta si calculam, ajungem la concluzia ca mai bine de 96% dintre localitatile romanesti nu au acces la nici o forma de retea bancara, spune Vosganian.

Lucru explicabil, daca luam in considerare puterea de cumparare inca scazuta a romanilor, pe de o parte, si faptul ca bancile castiga inca suficient de bine acolo unde sunt acum - adica preponderent in orasele mari. Pana una alta, orasele mici si localitatile nu sunt pe lista multor bancheri, pentru ca, spun ei, "costurile de deschidere a unei sucursale sunt mari si nu se justifica". Cel putin pentru moment. 

Lucrurile se vor schimba insa, crede Vosganian, dupa intrarea Romaniei in clubul select al Uniunii Europene. In opinia lui, se va dezvolta mult sistemul de retail iar bancile va trebui sa isi indrepte mai mult atentia catre clientii persoane fizice - din orice zona ar fi ei. "E o resursa ce va apropia sistemul bancar romanesc de cel occidental, si care va crea mai multa flexibilitate."

Dar de unde va veni schimbarea? O data cu aderarea Romaniei la UE, va avea loc si o scadere puternica a dobanzilor bancare - astfel ca la titlurile pe termen lung se va ajunge ca in perioada 2008-2009 sa avem si in Romania o dobanda in jurul a 3,5%. O data ce dobanzile vor scadea, se va reduce si ecartul dintre dobanzile active si cele pasive, adica cele pe care bancile le obtin la credite si cele pe care le platesc la depozitele bancare. Iar asta va reduce, implicit, si profitul bancilor. Motiv pentru care bancherii vor fi nevoiti sa isi redimensioneze infrastructura, pe de o parte, si sa se bata pentru fiecare client - chiar si pentru cei care vad acum banci doar la televizor. Asta nu inseamna ca in fiecare comuna va rasari cate un bloc cu geamuri fumurii - vom avea retele bancare cu sedii tot mai mici, potrivite nevoilor. E de asteptat de asemenea ca, pentru a-si mentine marjele de profit, bancile sa mai reduca din angajati, inlocuind oamenii din sucursale cu echipamente si tehnologii moderne. 

De o scadere accentuata a dobanzilor bancare vorbeste si Dragos Cabat, analist financiar la UniCredit Romania. "Pana la momentul aderarii si imediat dupa acest moment, dobanzile interne ar trebui sa se egalizeze cu cele din Uniunea Europeana", astfel ca, pana in 2012, spune el, dobanzile sa ajunga la nivelul celor din UE. "In perioada 2007-2008 dobanzile vor ajunge sa fie cu doar 1,5-2% mai mari decat cele din UE." Daca la un credit in euro dobanda ar fi de 6 procente, vom putea vorbi si la un credit la lei de 8% dobanda. "Ulterior acestei perioade, diferenta va ajunge la zero intre dobanzile la lei si cele la euro", spune Cabat. Cand? "Cu cel putin sase luni - un an inainte de adoptarea euro." 

Despre adoptarea monedei unice europene nu are sens, insa, sa discutam pana una alta, dupa cum spune guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu. In opinia lui, Romania mai are inca un drum lung de facut pentru a indeplini criteriile de convergenta necesare pentru accesul in Uniunea Economica si Monetara. Ne putem astepta ca trecerea la euro sa aiba loc la 8-10 ani de la aderare, spune Isarescu. Adica nu inainte de 2015-2017.  O alta tendinta evidentiata de Vosganian pentru evolutia sistemului bancar dupa momentul aderarii se refera la reconfigurarea rolului pe care il are in mediul economic. In prezent, spune el, sistemul bancar este principala sursa de sustinere a investitiilor. Dupa 2007-2008 acest rol va fi transferat in majoritate pietei de capital, iar sistemul bancar se va concentra pe finantari pe termen scurt si pentru sectorul de retail. 

Si daca pentru omul obisnuit, vestile sunt in marea lor majoritate bune, lucrurile se schimba putin atunci cand vine vorba despre finantarea companiilor mici. Pentru ele, spune Dragos Cabat, costurile unui credit vor creste dupa momentul aderarii. Pentru ca bancile va trebui sa faca investitii in implementarea standardelor Basel II, o parte din costuri vor fi transferate clientilor. Basel II este un nou standard pentru masurarea riscului in banci si pentru alocarea de capital pentru acoperirea acestor riscuri. Desi contestat in UE din cauza investitiilor majore pe care o banca trebuie sa le faca pentru a-l implementa, standardul Basel II este obligatoriu in UE. In aceste conditii, pentru ca intreprinderile mici si mijlocii implica un risc mai mare pentru banci, asupra lor se vor rasfrange aceste costuri, crede Cabat. 

Pe de alta parte, presedintele de la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, crede ca, dimpotriva, pentru unele produse si servicii costurile vor fi mai mici, pentru ca bancile vor putea sa proceseze tranzactiile la un centru din alta tara, unde costurile ar fi mai mici pentru ele, si doar sa vanda produsul in Romania.  In plus, "dupa aderare, bancile din alte tari europene vor putea oferi servicii in Romania, fara a avea nevoie de o autorizare speciala". Rezultatul, in opinia lui Groningen, ar putea fi ca anumite produse vor fi mai ieftine la aceste banci decat la cele prezente in Romania. 

Vor cumpara romanii produse bancare de la bancile din alte tari? "Greu de spus", admite Groningen. "Nici in tarile nou intrate nu prea se vede un astfel de efect." De ce? Pentru ca e nevoie de un marketing local, in limba tarii respective - nu e suficient sa vinzi produse mai ieftine, e nevoie sa fii foarte aproape de clientul final, crede Groningen. De aceeasi parere este si analistul de la UniCredit Romania. "Desi teoretic romanii vor avea acces si la alte banci din Uniunea Europeana, practica arata ca accesul la o banca straina este foarte limitat." Companiile mari vor fi cele care vor beneficia de un astfel de acces pe care-l vor folosi ca sursa alternativa de finantare. Pentru companiile mici, totul va ramane doar teorie. Nici persoanele fizice nu se vor indrepta prea mult catre bancile din afara, crede Cabat. 

Si in domeniul asigurarilor lucrurile stau cam la fel. Obligatia ca romanii sa isi faca asigurare doar la companii din Romania a fost abrogata inca de pe acum. Chiar si acum, oricine isi poate face  asigurare in Uniunea Europeana. "Pana una alta, insa, acest lucru se face pe riscul asiguratului, pentru ca nu exista inca mecanismele necesare de supraveghere reciproca", explica Paul Mitroi, reprezentantul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. "Acquis-ul comunitar care trebuie transpus in practica are in vedere recunoasterea capacitatii CSA de a emite asa-numitul pasaport european." Astfel, CSA emite autorizatii pentru societatile romanesti care pot vinde asigurari in UE, in baza ei, fara a se mai autoriza in statul respectiv. In mod reciproc, si companiile straine vor putea vinde asigurari in Romania, pe baza autorizatiei din statul "mama". 

Ce s-a intamplat in tarile noi intrate in UE? "In februarie 2005, in Ungaria isi manifestasera intentia doar doua societati de asigurare din UE de a deschide sucursale", spune Mitroi. "Pe de alta parte, 80-90 de alte societati de asigurare din UE isi exprimasera intentia de a vinde asigurari in Ungaria in baza unui astfel de pasaport european."  

In privinta costurilor de asigurare, Mitroi spune ca primul efect al aderarii se va vedea la nivelul primelor pentru RCA, "pentru ca ne-am obligat sa unificam asigurarea RCA cu Cartea Verde". Si celelate tipuri de asigurari vor fi mai scumpe decat in prezent, crede Mitroi, "dar se poate spune ca este o scumpire naturala". Practic, primele de asigurare se vor alinia la nivelul celor din Uniunea Europeana. 

Pe talerul opus al balantei, exista si tranzactii care se vor ieftini, dupa cum explica seful diviziei de strategie de la Erste Bank Group, Manfred Wimmer, Erste functioneaza in toate statele membre ale UE - in care este prezenta deja - ca o retea. "Practic, un client al Erste Bank din Ungaria care vrea sa retraga bani de la un ATM din Austria sau Slovacia plateste doar un comision intern si nu procentul care se practica in mod obisnuit pentru tranzactii internationale." Strategul bancii spune ca sunt in pregatire astfel de conditii si pentru tranzactiile de plati.  

Mai mult decat atat, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana ar putea aduce si noi business-uri in domeniul bancar, spune Wimmer. Spre exemplu, imediat dupa ce Cehia a intrat in Uniunea Europeana, in mai 2004, Erste a creat o retea de birouri in acesta tara, in care ofiteri specializati ofera consultanta pentru obtinerea fondurilor UE. 

"Am vazut cat de complicate si indelungate sunt procedurile pentru folosirea fondurilor UE", explica Wimmer, "si de aceea am creat aceste echipe de experti bine informati asupra procedurilor, reglementarilor si regulilor de obtinere a acestor fonduri."  Si Varujan Vosganian este de parere ca in domeniul financiar-bancar vor aparea noi oportunitati de afaceri. Vor aparea, spune el, si tipuri noi de banci - de tip ipotecar sau de investitii -  care in prezent nu sunt reprezentate in sistemul bancar romanesc.  Pe de alta parte, va continua tendinta de concentrare a sistemului bancar, multi jucatori disparand sau fiind preluati de actori mai puternici.

Achizitiile care au avut loc pana in prezent, destul de putine la numar, au urmarit in principal obtinerea unei cote de piata sau, in cele mai multe dintre cazuri, obtinerea licentei bancare. Pentru a-si deschide o sucursala in Romania, o banca straina trebuie sa obtina o licenta de functionare din partea Bancii Nationale. Dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, bancile straine nu vor mai avea, insa, nevoie de licenta iar interesul pentru astfel de afaceri va disparea.