România se confruntă cu un posibil şoc pe piaţa forţei de muncă în perioada anilor 2030 în contextul în care populaţia ţării îmbătrâneşte, iar cea tânăra pleacă din ţară, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen.

“Suntem din ce în ce mai bătrâni. În jurul anilor 2030 se va crea un şoc în piaţa forţei de muncă pentru că foarte mulţi vor ieşi la pensie şi nu sunt mulţi care să mai vină din spate. Acest şoc va afecta sistemul de asigurări sociale, aisgurările de sănătate şi pensiile.“

Populaţia României în 2020

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia cu domiciliul în România este de 22,2 milioane de persoane. Din acest număr, circa 3,5 milioane de persoane se află în străinătate, iar numărul populaţiei cu rezidenţă efectivă în România ajunge la 19,4 milioane de persoane.

Cu toate acestea, putem să presupunem că pe lângă românii care sunt rezidenţI în România şI cei care sunt în alte ţări din Uniunea Europeana, mai sunt şi românii care sunt în ţări non-UE. Astfel, putem estima că numărul populaţiei care este efectiv în România scade sub 19 milioane de persoane.

“Suntem ca populaţie din ce în ce mai puţini. Sporul natural a fost unul negativ începând cu anul 1992. Practic din 1992 şi până astăzi sporul natural a scăzut, diferenţa dintre rata de natalitate şi rata mortalităţii. În 1966 când s-au interzis avorturile, a fost un salt spectaculos al natalităţii. În anii de comunism am avut un spor natural puternic pozitiv, în perioada de post comunism sporul natural a devenit negativ, iar dacă ne uităm astăzi câţi români mai sunt în ţară vedem că suntem 22,2 milioane de persoane cu domiciliul în România, dar de fapt suntem 19,4 milioane de persoane în funcţie de rezidenţa efectivă in ţară”, a spus Ionuţ Dumitru.

Ce efect va avea asupra pensiilor îmbătrânirea populaţiei

Din punctul de vedere al pensiilor, efectul unei populaţii insuficiente pentru a contribui, va duce la o scădere semnificativă asupra nivelului de pensii. În ultimii ani, România a avut o evoluţie a pensiilor în scădere, dat fiind că raportul dintre salarii şi pensii s-a deterioriorat în defavoarea pensiilor, a explicat economistul-şef.

Pe de altă parte, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au înregistrat la finalul anului 2019, active nete totale de 62 mld. lei, în creştere cu 30% faţă de finalul anului 2018, aceasta fiind cea mai ridicată valoare raportată de la înfiinţarea sistemului de pensii private din 2008 până în prezent.

Pensia medie în 2020 şi numărul de pensionari

În România, valoarea pensiei medii lunare era de 1.296 de lei în la finalul lunii septembrie a anului 2019, iar numărul pensionarilor era de 5.146.000 de persoane, potrivit datelor INS. Numărul total de angajaţi din economia României era de 4.984.300 de persoane. Astfel, luând în calcul datele INS din primele nouă luni din 2019, la o populaţie de circa 18 milioane de persoane, circa 30% sunt pensionari, în timp ce 28% sunt salariaţi.

În condiţiile în care trendul se păstrează, şocul pe piaţa forţei de muncă va ajunge în anul 2030, cu circa 20% de pensionări, urmând ca în 2048 să ajungă la o pensionare de 40%, conform datelor prezentate de Ionuţ Dumitru.

Raportul Comisiei Europene pentru pensiile din România în 2020

România nu a înregistrat progrese într-o serie de domenii, printre care implementarea unui cadrului fiscal naţional, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii sau îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, arată Comisia Europeană în Raportul de ţară 2020.

Alte domenii în care nu s-au înrregistrat progrese sunt îmbunătăţirea competenţelor prin creşterea relevanţei pe piaţa muncii a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior, finalizarea reformei veniturilor minime de incluziune şi îmbunătăţirea predictibilităţii luării deciziilor.

Raportul de ţară 2020 prezentat, parte a Semestrului European – Pachetul de iarnă, constată că România a înregistrat progrese substanţiale în protejarea stabilităţii financiare şi a robustetei sectorului bancar.

Progresele României în sistemul de pensii 

Au fost înregistrate unele progrese în asigurarea viabilităţii pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii, precum şi în implementarea strategiei naţionale de achiziţii publice.

Au fost înregistrate progrese limitate în următoarele domenii: eforturi pentru consolidarea respectării şi colectării impozitelor; îmbunătăţirea calităţii şi incluziunii educaţiei; creşterea acoperirii şi a calităţii serviciilor sociale; îmbunătăţirea dialogului social; dezvoltarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza criteriilor obiective; îmbunătăţirea accesului şi rentabilităţii asistenţei medicale; focalizarea investiţiilor pe domenii cheie de politică şi consolidarea prioritizării proiectului şi pregătirea investiţiilor publice.

Documentul constată că sărăcia şi excluziunea socială rămân foarte mari, în timp ce inegalităţile de venit au crescut, deşi creşterea economică bună s-a tradus în condiţii sociale îmbunătăţite.

Cele mari mari probleme ale sistemului de pensii 

Documentul evidenţiază creşterea deficitului de cont curent, apreciind că finanţarea sa ridică îngrijorari. Se preconizează că deficitul de cont curent va continua să crească datorită dinamicii puternice a importurilor, mai degrabă decât a performanţei slabe la export. Compoziţia importurilor, înclinată spre bunuri de consum, nu susţine creşterea economică pe termen lung.

Unele dintre principalele riscuri pentru sectorul financiar creat prin legislaţia din decembrie 2018 au fost evitate, dar rămân unele îngrijorări, legate de percepţia generală a imprevizibilităţii legislative care afectează sectorul financiar.

Un român din trei prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, grupurile vulnerabile, inclusiv romii, fiind cei mai expuşi. Sărăcia copiilor şi nivelul educaţional sunt strâns legate de veniturile părinţilor.

Riscurile generate de îmbătrânirea demografică 

În ciuda unei populaţii care îmbătrâneşte rapid, lipsesc măsurile de îmbătrânire activă. Accesul la servicii se confruntă în continuare cu provocări, aprofundând decalajul rural-urban, disparităţile regionale şi inegalităţile. Potenţialul economiei de a îmbunătăţi condiţiile sociale este insuficient utilizat.

Cheltuielile cu educaţia sunt printre cele mai scăzute din UE. Părăsirea timpurie a şcolii este foarte ridicată, în special pentru elevii din mediul rural, copiii romi şi copiii cu dizabilităţi. Nu există încă o strategie integrată, la nivel naţional, care vizează părăsirea timpurie a şcolii.

Dobândirea de competenţe digitale este scăzută, ceea ce reprezintă provocări pentru integrarea viitoare a absolvenţilor pe piaţa muncii.

Sistemul de sănătate nu este eficient în îmbunătăţirea accesibilităţii şi a sănătăţii populaţiei. Necesităţile medicale nesatisfăcute au crescut, cu lacune urban-rural mari şi acoperire redusă pentru grupurile cu venituri mici şi persoanele în vârstă.

Performanţele slabe ale cercetării şi inovării din România împiedică tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere. Ţara are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de cheltuieli publice şi private pentru cercetare şi dezvoltare în UE, afectând negativ calitatea ştiinţifică şi difuzarea tehnologiei între firme.

Corupţia continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. În timp ce guvernul susţine în prezent acţiuni pentru prevenirea şi sancţionarea corupţiei, România se confruntă cu provocări importante pentru restabilirea progreselor în lupta împotriva corupţiei în urma daunelor făcute în ultimii ani prin modificări legislative şi presiuni continue asupra instituţiilor judiciare.

Rămân provocări substanţiale în ceea ce priveşte poluarea aerului şi atenuarea schimbărilor climatice, mai notează documentul.