♦ România rămâne în acest an cu o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr pentru producţia zahăr, cea a grupului austriac Agrana ♦ Astfel, îşi va satisface doar 10% din consum, într-un an în care preţul unui kilogram de zahăr a sărit de 1 euro în retail ♦ Importurile anuale se îndreaptă uşor şi sigur spre jumătate de miliard de euro.

După două luni de la terme­nul stabilit pentru cumpă­rarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (jud. Mureş) - 1 iulie 2022 - deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

„Înţeleg că irigaţiile sunt necesare (a­cesta fiind unul dintre marile proiecte de in­vestiţii anunţate recent de Daea - n. red.), pentru că este secetă şi pentru noi cultiva­to­rii de sfeclă, dar cea mai urgentă problemă este achiziţia fabricii de zahăr de la Luduş. Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce ră­mân după ce e demolată şi o să mâncăm za­hăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultiva­tor de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.

Fermierul cultiva anual 700-750 de hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru fabrica de zahăr de la Luduş şi trimitea 40.000 de tone de sfeclă. Anul acesta voia să crească supra­faţa până la 1.000 de hectare, dar în luna fe­bruarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunţat că există posibilitatea închiderii activităţii fabricii din localitatea Luduş din Mureş, din România, ţară în care veniturile au scăzut de la 238 de milioane de lei în 2016 la 158 de milioane de lei în 2021 şi a mers în toţi aceşti ani pe pierdere, conform datelor publice.

Astfel, Teodor Aflat a mai rămas cu un singur contract de vânzare a producţiei, pentru Agrana, şi a diminuat suprafaţa până la 200 de hectare. Apoi, el a fost iniţiatorul demersurilor pri­vind oprirea dezmembră­rii fabricii de zahăr de la Luduş şi vânzarea sa pe bucăţi la fier vechi, după ce compania Tereos a re­nunţat să încheie contrac­te cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceştia, reuniţi în a­so­ciaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au iniţiat ulterior discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. „Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului“, spunea Chesnoiu în luna mai.

Înţelegerea s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru în­che­ierea procedurii de cum­părare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisio­nat, fiind acuzat de abuz în serviciu. Petre Daea a depus jurămân­tul ca ministru al agri­cul­turii în data de 8 iulie, iar prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

„Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“, a spus Petre Daea, contactat vineri, 26 august, de ZF. Teodor Aflat susţine că fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, „a zis că bani sunt să o cumpere (se vehicula că francezii cer 70 mil. euro - n. red.), dar la 1 iulie trebuia să îi plătească pe francezi şi noi ne îndreptăm spre 1 septembrie, întrebarea este: mai vor să o vândă francezii? Ce face statul nostru astfel încât fabrica să nu ajungă la fier vechi?“.

Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA“ Luduş, formată din apro­ximativ 400 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov, care au cultivat în ultimii ani sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 7.000 - 8.000 de hectare anual, i-au trimis o scrisoare lui Petre Daea prin care i-au cerut sprijinul privind salvarea fabricii.

„Speranţa fermierilor este în sprijinul dumneavoastră pentru urgentarea demersurilor privind cumpărarea de către statul român sau de către investitori români. (...) Vă rugăm să consideraţi această scrisoare un strigăt de disperare din partea unor fermieri români. Instituţiile statului, în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sunt în măsură şi au pârghiile necesare pentru a duce la bun sfârşit demersurile privind achiziţia acesteia. În România, din cele 33 de fabrici existente, a rămas o singură fabrică de zahăr în funcţiune, cea de la Roman“, se arată în scrisoare.

Fermierii se tem că odată cu trecerea timpului intervine şi riscul de a fi înstrăinate o parte din dotările fabricii. Producţia medie realizată la nivel de fabrică este de 47 t/h, iar prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectaţi atât angajaţii, cât şi fermierii şi industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr.

„Această unitate nu trebuie distrusă, nu trebuie să ajungă la fier vechi, pentru că în viitorul apropiat nimeni nu va mai face alta. (...) Dacă nu mai producem zahăr în România, o să mâncăm ce ni se pune pe rafturile din supermarketurile străine şi dacă acum e 5,4 lei/kg, când nu va mai fi produs de noi, ci de străini, nu se ştie cât va ajunge, poate fi 10, 15, 20 lei/kg, pentru că noi nu am făcut la timp ce puteam face. Am lăsat să se distrugă toată industria românească şi acum trebuie să facem ceva să nu cadă complet şi această fabrică“, precizează Teodor Aflat.

În acest an, producţia maximă ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile. România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Teodor Aflat susţine că în fabrica de la Luduş, dacă s-ar lucra la capacitate maximă, ar putea fi produs 25% din necesarul de consum al României şi fabrica poate porni anul viitor, căci anul acesta nu au mai fost făcute contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr.

„E ultima fabrică care poate fi salvată. (...) Noi, cultivatorii, suntem interesaţi să o cumpărăm, să investim în ea, iar domnul Chesnoiu ne-a promis că statul ne ajută să luăm credite cu garanţii de stat pe 15 ani să repunem în funcţiune fabrica, să devenim acţionari. Însă dacă statul nu se implică acum să facă o investiţie strategică în binele naţiunii, fabrica se va demola şi sunt deja interesaţi investitori să cumpere terenul fabricii din Luduş“, a mai spus fermierul.

Mai mult, el crede că va dispărea şi cultura sfeclei de zahăr, iar fermierii vor vinde utilajele pe care le deţin la fier vechi, căci nu pot fi folosite la alte culturi. „Noi, la ora actuală deţine utilaje pentru recoltarea sfeclei de zahăr de 1,4 milioane de euro.“

În 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise.