România are una din cele mai mici valori la nivel European în dreptul cheltuielilor cu asigurările, indiferent de natura lor, potrivit unui studiu de specialitate privind apetitul de risc al românilor şi al mediului de business, realizat de Akcenta, companie specializată în schimb valutar, plăţi internaţionale şi soluţii de gestionare a riscului valutar.

Astfel, conform datelor ultimului recensământ, în România sunt 8,72 milioane de locuinţe, însă în anul 2017 au fost încheiate numai 1,8 milioane de asigurări obligatorii, ceea ce reprezintă doar 20% proprietăţi asigurate. Din păcate, România se confruntă în fiecare an cu furtuni si inundaţii din ce in ce mai violente, iar aceste evenimente afectează zeci de mii de locuinţe anual. Cât despre numărul asigurărilor facultative pentru locuinţe, conform unor estimări din industrie, mai puţin de 15% din locuinţele din România sunt asigurate la adevărata lor valoare. Cifrele ar fi fost însa reduse la mai mult de jumătate, dacă în cadrul achiziţionarii de imobile pe bază de credit-ipotecar sau Prima Casa- cumpărătorul nu ar fi fost obligat de bancă sa încheie o poliţă de asigurare.

Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere si Înmatricularea Vehiculelor, parcul auto naţional ajunsese la sfârşitul anului 2017 la peste 7,6 milioane de unităţi. Dintre acestea, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, 20% dintre proprietari nu încheiaseră nici macăr poliţa obligatorie de asigurare auto RCA. Dacă vorbim de asigurările de tip CASCO, doar 1 din 10 proprietari are acest tip de asigurare, ceea ce reprezintă o medie de 10%. Este interesant aici de remarcat că numărul se dubleaza în cazul flotelor deţinute de companii, unde procentul maşinilor asigurate CASCO poate ajunge la 20-25%. 

Conform legislaţiei în vigoare, fiecare român are asigurat în mod gratuit accesul la serviciile publice de sănătate. Realitatea însă ne arată că sistemul medical public din Romania este şubrezit, ceea ce a stimulat apariţia multiplelor clinici şi spitale private. Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private, în cele mai multe cazuri, sunt mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă, personal complet, iar rezultatele investigaţiilor le revin rapid pacienţilor care solicită aceste servicii. De aceea, nu este deloc de mirare că dintr-un numar total de circa 4,9 milioane de angajaţi, circa 30%, respetiv 1.4 milioane de salariaţi au abonamente medicale. Iar acestea reprezintă in realitate o asigurare împotriva riscului de a folosi serviciile medicale precare oferite de sistemul public. Trebuie să ţinem cont însă că aceste cifre se realizează aproape exclusiv datorită companiilor, care folosesc aceste abonamente medicale ca pârghii de atragere sau retenţie a angajaţilor, în vederea protejării împotriva riscului de fluctuaţie ridicată a personalului. 

Sunt şi câteva industrii la polul opus, însă mult prea puţine. După câteva falimente răsunatoare peste noapte si câteva mii de români “pierduţi” in diverse locaţii ale lumii, statul a intervenit in segmentul agenţiilor de turism privind asigurarea călătorilor. Astfel, în a 2-a jumătate a anului 2018, conform unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Înteprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, nu mai puţin de 88% din agenţiile de turism sunt asigurate acum împotriva insolvabilitaţii si falimentului.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în intervalul 1 Ianuarie – 31 Iulie 2018, exporturile României au însumat 39, 8 miliarde Euro, iar importurile au depăşit valoarea de 47,45 miliarde Euro.  Potrivit aceloraşi date, aproximativ 75% din operaţiuni au fost desfăşurate la nivel European, restul de 25% fiind împărţiţi între partenerii comerciali extra-UE.

Conform datelor oferite de Akcenta, o instituţie financiară de plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii, mai puţin de 8% din companiile cu operaţiuni de import-export folosesc soluţii pentru minimizarea impactului negativ al fluctuaţiilor adverse ale cursului de schimb. Riscul valutar este unul dintre cei mai importanţi factori care definesc mediul afacerilor internaţionale.

 “Minimizarea pierderilor financiare cauzate de schimburile valutare şi conservarea marjelor comerciale într-un mediu economic extrem de competitiv ar trebui să fie indicatorii cei mai importanţi în cadrul companiilor care au operaţiuni de import-export. Din pacate, subevaluarea riscurilor şi supraevaluarea oportunităţilor este sport naţional. Vă invit să luam un exemplu simplu: pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China, dolarul s-a apreciat in ultimele 6 luni de la 3.72 RON până la un nivel de 4,06 RON în Octombrie, ceea ce inseamnă o creştere de 9%. Unde credeti ca se duce acest cost al companiilor? Instinctiv am spune că în preţuri, comerciantul trebuie sa faca business şi să înregistreze profit. Însă consumatorul final nu va putea suporta o astfel de creştere într-o perioadă scurtă, ceea ce îl face să caute alternative. Iar comerciantul, căruia între timp îi cresc stocurile şi poate înregistra chiar probleme severe de cash flow, ajunge în situaţia de a-şi reduce marja pentru a-şi mentine totuşi angajaţii şi afacerea în picioare.  Vestea bună este ca toate aceste neplăceri pot fi evitate uşor în era digitală, dacă se apeleaza la servicii de specialitate” a declarat Claudiu Ghebaru, consultantul de business al companiei.

“Într-o economie în care toate asigurările - medicale, RCA, Casco, de călătorie, transport, mărfuri, etc- necesită plata unei prime în avans, exportatorii şi imporatorii se pot proteja gratuit împotriva riscului valutar prin contracte de tip forward (n.r contracte cu decontare la termen). Astfel, aceştia îşi pot stabli un curs fix pentru perioade cuprinse între 2 săptămâni şi 2 ani, obţinând astfel siguranţa şi înlăturănd orice risc derivat din evoluţia negativă viitoare a cursului de schimb. La nivel de European, remarcăm o cerere în continuă creştere de soluţii avantajoase de gestionare a riscului. Dacă în anul 2017 am încheiat contracte la termen în valoare de 150 milioane Euro pentru clienţii noştri, pentru anul 2018 ne aşteptăm la circa 220-240 milioane de Euro, respectiv o creştere de peste 50%” a declarat şi Theodor Stefanovici, directorul comercial Akcenta.  

Articol cu conţinut publicitar