La inceputul lui 2006, la aproape un an de cand OTP Bank incepuse asediul pietei romanesti de retail, portofoliul de credite ipotecare era in continuare foarte mic, isi aminteste directorul de vanzari al diviziei retail, Gabriel Cretu. Volumul total al creditelor ipotecare se situa la putin peste 1,38 milioane de lei (sub 400.000 de euro), iar cota de piata pe acest segment de business era de numai 0,08%. Situatie destul de neplacuta, in conditiile in care pentru orice banca imprumuturile pentru achizitia de locuinte reprezinta "carligul" cel mai potrivit pentru a-si pastra clientii pe termen lung, date fiind scadentele ce merg spre 25-30 de ani.

La vremea respectiva, banca avea deja in portofoliu, alaturi de clasicele credite ipotecare in lei si euro, si un produs de creditare in franci elvetieni. O moneda considerata exotica pe piata locala, in conditiile in care nicio banca nu o testase inainte de octombrie 2005, cand maghiarii au decis sa o puna pe piata. La vremea respectiva, dobanda pentru creditele ipotecare in franci elvetieni era de 6,5% pe an, "iar impactul ei pe piata a fost destul de mic, in conditiile in care la euro existau valori similare". In martie 2006, banca a decis sa-si promoveze creditele in franci elvetieni mai agresiv si a lansat o campanie in care dobanda a fost redusa la 4,99% pe an. Ideea acestei campanii a fost inspirata din experienta ungara, unde creditele in franci elvetieni erau deja in mare voga.

In conditiile in care la creditele similare in euro, dobanda bancii era de 8,5%, iar la lei se apropia de 10%, "impactul campaniei pentru francii elvetieni a fost mai puternic decat ne-am asteptat chiar si noi, in interiorul bancii", spune Cretu. In martie 2006, prima luna de promotie, volumul de credite ipotecare acordat a fost dublu fata de cel din luna precedenta, astfel incat la finele lunii, banca avea in portofoliu credite ipotecare de aproape 9 milioane de lei (2,6 milioane de euro). In totalul portofoliului de imprumuturi pentru locuinte, francul elvetian a devenit "regele" - detinand in martie o pondere de peste 95%. Si in urmatoarele doua luni ale campaniei - programata initial sa dureze trei luni - cresterile au fost importante: in aprilie, banca a ajuns la un portofoliu total de credite ipotecare de peste 19,6 milioane de lei (5,7 milioane de euro), iar in mai, acesta depasise 45 de milioane de lei (12,9 milioane de euro). Ponderea francului elvetian in totalul creditelor pentru locuinte a ramas constant majoritara si, chiar daca a mai scazut usor, la sfarsitul lui 2006 aproape 85% din portofoliu era in franci elvetieni. Vanzarile bune inregistrate in cele trei luni de campanie (datorate in principal faptului ca dobanda nominala mai mica decat la euro sau lei permite clientilor sa se imprumute mai mult) i-au determinat pe bancherii de la OTP sa prelungeasca promotia cu alte doua luni, pana la finele lui august. La incheierea ei, in august 2006, banca ajunsese sa detina peste 3% din piata creditului ipotecar. "Fara urma de indoiala, contributia creditelor in franci a fost majoritara la aceasta crestere", apreciaza Cretu. Costul campaniei s-a ridicat la aproximativ 515.000 de euro (plus TVA), adauga el, sustinand ca, pe langa castigurile de clienti, ea le-a adus si brand awareness: "Multa vreme, mai ales la inceputuri, si pe terase auzeai oameni vorbind despre creditele «exotice»".

Pentru maghiari, "valva" produsa in jurul acestei campanii a fost cu atat mai binevenita cu cat, la inceputul lui 2006, reteaua bancii cuprindea doar 16 sucursale, iar pana la finele anului ajunsese la 66. Chiar in conditiile in care intr-un singur an au fost deschise 50 de noi puncte de lucru, lupta cu retelele de sute de unitati ale unor banci precum BCR sau BRD nu e deloc simpla pentru o banca mica. "Trebuie mereu sa cauti sa te diferentiezi cumva", spune Cretu. 

Monede precum francul elvetian sunt tentante la creditare in principal datorita dobanzilor reduse de pe pietele financiare internationale, ce le permit bancherilor sa afiseze si la ghiseu costuri mai mici decat la cele in euro sau lei. Exista insa si un revers al medaliei: riscul valutar, in conditiile in care cursul francului elvetian fata de leu se stabileste prin intermediul euro. In calcul intra, in aceste conditii, cotatiile celor doua monede fata de euro pe pietele internationale, respectiv cursul euro/leu. Totusi, cel putin in decursul anului trecut, leul s-a apreciat semnificativ in fata monedei europene, iar francul a ramas constant. In aceste conditii, clientii care s-au imprumutat in franci au castigat. Riscul vine insa dintr-o posibila inversiune a acestei tendinte, pentru ca o slabire a francului in fata euro ar majora si povara clientilor romani care s-au indatorat in aceasta moneda.

Pana una-alta, fiind privite ca o alternativa mai ieftina a imprumuturilor in lei sau euro, creditele in franci elvetieni par a fi pe gustul romanilor - motiv pentru care, treptat, au fost incluse in oferta mai multor banci romanesti. Pe lista celor ce ofera acum credite "exotice" se inscriu acum, alaturi de OTP Bank Romania, si Raiffeisen Bank, Bancpost, Volksbank, Porsche Bank sau Piraeus Bank.