Inteligenţa artificială generativă (GenAI) va sprijini transformarea funcţiilor financiar-fiscale şi vor contribui la rezolvarea unor probleme majore, precum cele legate de (in)eficienţă, penuria de resurse umane şi de respectarea noilor obligaţii de raportare, inclusiv a celor care privesc impozitele minime la nivel global, este principala concluzie a ediţiei 2024 a studiului EY Tax and Finance Operations (TFO).

Cei mai mulţi directori financiari (CFO) şi persoane din top management cu funcţii fiscale (87%) au declarat că GenAI va încuraja creşterea eficienţei şi a eficacităţii, ceea ce reprezintă o creştere de aproape şase ori faţă de anul trecut, când doar 15% dintre respondenţi erau de această părere. Pe de altă parte însă, trei sferturi dintre cei intervievaţi (75%) au recunoscut că se află doar în stadii incipiente ale parcursului lor în materie de GenAI, ca opţiune în optimizarea fiscală.

”În România, observăm că trendul digitalizării a început după pandemie, însă ritmul deschiderii voluntare a companiilor a fost unul destul de lent, până în momentul în care a devenit clar şi din perspectiva autorităţilor fiscale că digitalizarea fiscală a demarat fără drept de opţiune. De exemplu, în zona impozitelor indirecte există deja mai multe obligaţii de raportare electronică, necesitând o accelerare de conformare şi transformare internă a contribuabililor români. Pe de altă parte, apariţia unor noi obligaţii de raportare suplimentară - cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri, FATCA, CRS, DAC6, BEPS 2.0, precum şi perspectivele altor cerinţe adiţionale de raportare - cum ar fi DAC7, DAC8 etc. - arată în mod clar necesitatea de creştere a eficienţei funcţiei fiscale. Modul în care companiile din România vor face faţă acestor cerinţe va depinde, cu siguranţă, de capacitatea lor de absorbţie internă a multiplelor sarcini adiţionale, dar şi de mentalitatea pe care o vor adopta, ideală fiind una deschisă către nou şi obişnuită cu ritmul rapid al schimbării. În alte ţări din această zonă a Europei, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, ritmul transformării digitale în economie şi al automatizării funcţiei fiscale este deja mult mai avansat şi, prin urmare, România trebuie să evolueze mult mai rapid în acest domeniu pentru a rămâne competitivă.”, a comentat Andra Caşu, Partener, liderul departamentului de Impozite directe, EY România.

Studiul a colectat informaţii foarte detaliate de la 1.600 de directori financiari şi specialişti fiscali din 32 de jurisdicţii şi 18 sectoare de activitate, una fdintre concluzii fiind că funcţiile financiar-fiscale trebuie să se transforme, pentru a face faţă presiunilor tot mai mari asupra costurilor, dar şi factorilor de piaţă inerenţi (cum ar fi penuria de resurse umane), precum şi cerintelor de respectare a noilor şi complicatelor reglementări fiscale aparute în ultima perioadă.

Pentru prima dată în istoria de şase ani a studiului EY, presiunile asupra costurilor reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru respondenţi, impactul cumulat al inflatiei şi al necesităţilor de reducere a costurilor erodând semnificativ bugetele funcţiilor financiar-fiscale ale companiilor. Aproape jumătate (49%) dintre respondenţi au declarat că gestionarea eficientă a bugetelor reprezintă principala prioritate pentru ei, iar 86% au spus că intenţionează să scadă costurile. Dar, necesitatea transformării tehnologice este o cale cu un singur sens şi vine din presiuni legislative şi de raportare.

Studiul evidenţiază, de asemenea, faptul că funcţiile fiscale se confruntă tot mai mult cu imperativul gestionării unor responsabilităţi fiscale foarte complexe, care implică un volum de date din ce în ce mai mare. Aici sunt incluse facturarea electronică şi raportarea fiscală digitală în timp real, care vor deveni obligatorii în viitorul apropiat în aproape 100 de ţări, dar şi conformarea cu adoptarea recomandărilor OCDE, cum ar fi BEPS 2.0, care transmite guvernelor să impună marilor corporaţii un impozit minim global de cel puţin 15%. Aproape jumătate (42%) dintre organizaţii anticipează un număr considerabil de ajustări necesare pentru a obţine datele de raportare aferente BEPS 2.0, iar cei mai mulţi (82%) se aşteaptă la modificări moderate sau chiar semnificative în procesele lor de raportare.

Penuria de resurse umane reprezintă deja o problemă critică şi 70% dintre liderii financiar-fiscali spun că resimt acut impactul diminuării numărului de contabili care încep să profeseze (această lipsă fiind observată, în special, în contextul pensionării generaţiei de vârsta a treia). Mai bine de jumătate (53%) dintre respondenţi au declarat că se confruntă cu dificultăţi în a păstra sau a atrage oameni calificaţi, ceea ce nu ar fi chiar o surpriză, având în vedere nemulţumirile din ultimii ani, în general, la nivel global, vizavi de nivelul de pregătire al noului val de specialişti în fiscalitate. Dar ceea ce reprezintă, într-adevăr, una dintre surprizele studiului este că aproape două treimi dintre respondenţi (62%) consideră că angajaţii fără studii superioare reprezintă o sursă de capital uman tot mai importantă.

Vestea bună este aceea că 55% dintre respondenţi au declarat că, în opinia lor, GenAI nu va aduce o reducere a numărului de angajaţi din funcţiile fiscale. În schimb, companiile vor aloca timpul angajaţilor din funcţiile financiar-fiscale către activităţi cu valoare adăugată mai mare şi strategice, în detrimentul sarcinilor de rutină din domeniul conformităţii.