Statisticile arată că estul Germaniei a reuşit destul de bine să ajungă din urmă vestul mai bogat în ultimul deceniu, însă acest succes nu a reuşit să risipească pesimismul economic care a contribuit la ascensiunea partidelor anti-sistem, scrie Reuters.

Înaintea alegerilor din trei state estice care vor începe la 1 septembrie, două partide - unul de extremă dreapta şi unul de extremă stânga din punct de vedere economic - sunt cotate împreună între 40% şi 50%, un studiu recent arătând că jumătate dintre germanii din est sunt convinşi că regiunea lor stagnează din punct de vedere economic.

Studiul, realizat de institutul economic IW, a arătat, de asemenea, că o cincime dintre locuitorii din est au sentimentul că sunt lăsaţi în urmă.

Datele economice spun o poveste diferită. În ultimul deceniu, producţia economică pe cap de locuitor a crescut mai mult în est decât în vest, şomajul a scăzut acolo, în timp ce în vest a crescut, iar lucrătorii din est au înregistrat creşteri salariale mai mari.

Cu toate acestea, nu aşa văd lucrurile alegătorii.

„Economia din Turingia este destul de slabă, în special în Eisenach”, a declarat Louis Huettig, un student de 20 de ani, în piaţa din Eisenach, în timp ce aştepta un eveniment al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu economia de stânga.

Economiştii spun că povestea Germaniei de Est, care a fost condusă de comunişti, ca o rudă săracă permanentă, chiar şi la zeci de ani după reunificare, nu mai este adevărată.

„Această veche poveste conform căreia Germania de Est se află într-o situaţie economică mult mai proastă decât Germania de Vest este, într-o măsură semnificativă, depăşită”, afirmă economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding.

Atunci de ce partidele principale şi guvernul central de la Berlin se luptă să schimbe percepţia oamenilor? Nu degeaba se încearcă. Politicienii din partidele consacrate au lăudat în ultimii ani progresele înregistrate de regiune, subliniind modernizarea infrastructurii publice şi vorbind despre „renaşterea industrială” a acesteia, determinată de investiţiile în tehnologii de vârf.

Unul dintre motivele pentru care un astfel de mesaj este lipsit de substanţă este faptul că diferenţa de venituri şi bogăţie dintre vest şi est s-ar putea să se fi redus, dar nu a dispărut încă, iar progresul este mai greu de vândut atunci când vecinul este încă mai bine situat.

Economiştii observă cum salariul mediu lunar a crescut între 2014 şi 2022, la 735 de euro în est faţă de 585 de euro în vest, şi cum scăderea costului vieţii a apropiat şi mai mult veniturile reale. Cu toate acestea, salariul mediu brut al lucrătorilor din est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro pe care îl primesc lucrătorii din vest.

„Salariile sunt încă mult prea mici în comparaţie cu salariile din vest pentru aceeaşi muncă”, a declarat pentru Reuters Dieter Laudenbach, candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru districtul Gera.

Şomajul în estul Germaniei rămâne, de asemenea, mai ridicat, la 7,8% faţă de 5,1% în vest, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale din 2013, în timp ce rata şomajului în vest a crescut cu 0,2 puncte, arată datele IW.

De asemenea, se menţine diferenţa în ceea ce priveşte averea acumulată, 98% din toate taxele de moştenire fiind plătite în vest, potrivit institutului economic DIW.

Un alt factor este reprezentat de politicile ecologice ale Berlinului, care fac guvernul de coaliţie nepopular şi mai puţin popular în est.

Germania de Est este mai rurală decât restul ţării, cu peste 10% din forţa sa de muncă activă în agricultură şi silvicultură, comparativ cu media naţională de 1,2%, iar promovarea energiei curate este văzută ca o ameninţare la adresa sectorului agricol.