Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% - marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

“Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.