Disponibilitatea forţei de munca (grupa de varsta 15-64) nu doar că va scădea radical în viitorul apropiat, de la 64% în 2019 la 56% în 2070, dar 60% dintre tineri nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii din 2030, inclusiv pentru tranziţia către un viitor verde, potrivit studiilor citate în cadrul conferinţei Sustainabilty Talks, organizate în luna iunie de Ambasada Sustenabilităţii din România.

Raportul „Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF şi Generation Unlimited indică faptul că 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziţia la economia verde. Printre principalele cauze ale acestei situaţii se numără lipsa unei strategii de educare şi formare pentru piaţa muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale, dar şi accesul limitat sau inexistent la internet. 

În România, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%. În acelaşi timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit şi mai mult criza în educaţie şi formare.

Estimările incluse în raport arată că tranziţia către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilităţi şi producţie.Tranziţia către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă şi o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare şi perfecţionare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalităţii şi gestionarea crizei şomajului în rândul tinerilor, arată raportul.Presiunea pentru dezvoltarea de competenţe în domeniul economiei verzi este resimţită şi mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris. 

Prin urmare, va creşte cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcţii), va schimba natura altora (ex. întreţinerea vehiculelor electrice este diferită de cea a maşinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulţi experţi în sustenabilitate) şi chiar va elimina unele existente.

Forţa de munca şi meseriile sunt în schimbare în Europa şi în contextul digitalizării şi automatizării, astfel că discuţiile despre competenţele potrivite în viitor devin din ce în ce mai importante. De altfel, Comisia Europeană a acţionat în acest sens numind anul 2023 drept Anul European al Competenţelor. Această iniţiativă are obiectivul să ajute întreprinderile, în special pe cele mici şi mijlocii, să abordeze deficitul de competenţe din Uniunea Europeană (spre exemplu, 77% din întreprinderile din UE au dificultăţi în a găsi lucrători  cu competenţele necesare iar numai 37% din adulţi urmează cursuri de formare în mod regulat. În plus una din trei persoane în UE nu dispun competenţe digital de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STIM)). 

Mara Roman Bănescu, şef-adjunct al reprezentanţei Comisiei Europene în România, a menţionat în cadrul evenimentului câteva dintre sursele de finanţare ale acestor iniţiative, printre care Fondul Social European Plus, care are un budget de 99 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, Erasmus+ şi Programul Europa digitală. Accesul la aceste fonduri se face direct prin statul membru şi coordonatorul naţional din acel stat. În România, acest coordonator este Ministerul Muncii. Mara Bănescu a şi menţionat că în cadrul PNRR partea de digitalizare, unde sunt alocaţi aproape 6 miliarde de euro, conţine paşi concreţi pentru digitalizare, dezvoltarea competenţelor digitale şi digitalizarea educaţiei.