Tomac a precizat, la o conferinţă de presă, că cele două proiecte vor fi supuse dezbaterii publice până la începutul sesiunii viitoare astfel încât toţi parlamentarii care vor dori, să poată depune amendamente.

El a spus că, după ce a fost respins în Parlament proiectul său privind votul prin corespondenţă pe motiv că nu asigura securitatea votului cetăţenilor, a redepus acest proiect într-o varianţă îmbunătăţită.

Proiectul privind votul prin corespondenţă prevede că exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot se poate face la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului, alegerile pentru Preşedintele României şi alegerile pentru Parlamentul European de către alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Votarea prin corespondenţă se realizează prin expedierea buletinului de vot, prin intermediul serviciilor poştale, către birourile electorale ale secţiilor de votare organizate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din circumscripţiile consulare la care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt arondaţi.

Proiectul privind votul electronic prevede că votul electronic poate fi exprimat în cadrul alegerilor parlamentare, alegerilor prezidenţiale şi, respectiv, alegerilor pentru Parlamentul European şi reprezintă o posibilitate alternativă de vot, faţă de votul la urne pentru toţi cetăţenii români.

Camera Deputaţilor a respins, marţea trecută, proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cu 203 voturi, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri şi 8 voturi împotrivă.

Proiectul, iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ, propunea introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.

Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare.

Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, Senatul respingându-l anterior.

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat, în 19 noiembrie, că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.

„Am stabilit cu liderii grupurilor parlamentare că votul prin corespondenţă este important pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatului din 2016. Săptămâna viitoare convocăm comisia pentru modificarea legii şi vom discuta acest capitol şi această iniţiativă parlamentară (privind votul prin corespondenţă, n.r.) şi vom găsi soluţia oportună ca în cel mai scurt timp să avem o lege de alegere a Camerei şi Senatului care să includă votul prin corespondenţă”, a spus atunci Zgonea.