"Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic", a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei.

De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.

Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei.

Transgaz a răspuns miercuri solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive "obiective" legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS.

De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Transgaz nu au dorit să comenteze.

Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

"Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca punste relevante de ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante", se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

"Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene", se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

"Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor", se arată în răspunsul companiei de stat.

Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.