♦ În decembrie 2020 erau emise peste 2,88 milioane de carduri de credit. În ultimii şase ani cumpărăturile cu cardul s-au dublat.

Românii au efectuat în anul 2020 tranzacţii cu cardul de credit în valoare de 13,9 mld. lei, în scădere cu 1,53% faţă de anul 2019, după cum reiese din datele centralizate de BNR.

Tranzacţiile cu cardul de credit au încetinit uşor în 2020, surprinzător, cu toate că majori­tatea activităţilor s-a mutat în mediul online în condiţiile blocajului determinat de pandemia de coronavirus.

Comparativ, pe întregul an 2019 ritmul de creştere a operaţiunilor cu cardurile de credit a fost de 17,6%, comparabil cu avansul înregistrat în anul 2018.

Faţă de nivelul din 2015, cumpărăturile pe cardul de credit sunt de peste două ori mai mari.

Numărul de carduri de credit a scăzut cu circa 4,7% în ultimul an şi a ajuns la finalul lunii decembrie 2020 al peste 2,88 milioane de unităţi.

Numărul total de carduri din România era la finalul anului trecut de 18,8 milioane, majoritatea fiind carduri de debit.

În ultimii ani, cumpărăturile pe cardul de credit au crescut în condiţiile avântului consumului, dar şi ca urmare a promovării tot mai intense a acestor produse de către bănci.

Volumul tranzacţiilor cu cardul de credit raportat la nivel local nu este însă comparabil cu cel de la nivelul ţărilor din Europa de Vest, unde utilizarea cardului de credit la cumpărături este uzuală, iar cardul de credit este folosit mai degrabă ca un instrument de gestionare a finanţelor proprii, respectiv de a cumpăra în rate fără a plăti dobândă.

Europenii din ţările vestice, în general, se încadrează în tipologia de clienţi care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria.

Cardurile de credit permit plata în rate la comercianţi fără dobândă în cazul în care clienţii plătesc rata integral în perioada de graţie, astfel că acestea pot fi privite şi ca un instrument de gestionare eficentă a finanţelor personale (cu condiţia ca ratele să fie plătite în perioada de graţie). Însă, mulţi dintre clienţii care fac cumpărături cu cardul de credit nu reuşesc să achite integral sumele utilizate în perioada de graţie, ajungând astfel să plătească dobânzile ridicate, de circa 20-30% pe an.

Această categorie de clienţi a transformat cardul de credit într-unul dintre cele mai profitabile produse bancare la nivel local.

Pentru bancă, cardul de credit aduce câştiguri din două surse. Pe de o parte, banca câştigă ca urmare a comisioanelor plătite de comercianţi, iar pe de altă parte câştigă şi mai mult în momentul în care clientul nu plăteşte rata în perioada de graţie şi ajunge să suporte dobânzile ridicate.

Comerciantul plăteşte băncii un comision din valoarea fiecărui bun vândut.

La momentul realizării tranzacţiei suma totală este dedusă din disponibilul cardului, însă în factura lunară apare doar o fracţie, proporţională cu numărul de rate agreate. Pe lângă comisioanele plătite de comerciant, există şi comisioane de administrare plătite de client. Aceste comisioane sunt mai mari decât cele cu funcţii de bază.

Modelul de rate fără dobândă a fost lansat pe piaţa locală de turcii de la Credit Europe Bank (fosta Finansbank) la începutul anilor 2000, dar programul a fost preluat şi de celelalte bănci care activează pe piaţa locală.