Tudor Ionescu, head of advisory & transaction în departamentul office al companiei de consultanţă în imobiliare CBRE România,  sesizează în baza unui studiu al CBRE Research că deşi am putut accesa date de acasă, am trimis mailuri, am colaborat la proiecte şi am avut conferinţe pe Zoom – ne-au lipsit mai ales interacţiunile cu colegii şi cei care ne înconjurau într-o zi normală de muncă. Potrivit studiului, 43% din cei 1.200 de respondenţi din CEE & SEE au spus că le-a lipsit prânzul cu colegii, 51% au indicat lipsa întâlnirilor fizice, iar 55% au menţionat faptul că le-a lipsit să vadă feţele altor oameni lucrând în jurul lor. „Aşadar, spaţiile de relaxare, zonele comune, bucătăriile amenajate cu multă creativitate în special în piaţa competitivă din IT au un rol social extrem de important căruia acum i se simte lipsa”, răspunde Ionescu, întrebat dacă spaţiile de relaxare gândite de angajatori anterior vor mai avea sens în noua realitate.

Stocul modern de spaţii de birouri în Bucureşti este de 3,27 milioane de metri pătraţi, un spaţiu total în care lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Companiile au anunţat că se vor întoarce în primă fază la birou cu 25% din totalul angajaţilor, astfel încât CBRE estimează că aproximativ 80.000 de angajaţi s-au întors din nou la birou începând cu 18 mai. Datele trebuie corelate – subliniază specialiştii de la CBRE – cu faptul că şcolile şi grădiniţele au rămas închise, astfel încât mulţi angajaţi sunt nevoiţi să lucreze de acasă din cauza faptului că nu au cu cine îşi lăsa copiii. Cei care s-au întors au găsit locurile de muncă pregătite pentru contextul în care ne aflăm. „Clădirile de birouri au fost pregătite cu multă responsabilitate din partea proprietarilor pentru a-şi reprimi chiriaşii. Într-o structură bazată pe limitarea riscului de infectare cu COVID-19, fiecare proprietar a introdus politici şi reguli noi de igienizare şi acces în spaţiile comune, iar aceste măsuri vor face parte din noua normalitate pe care încet, încet o construim”, spune Tudor Ionescu. De asemenea, crede el, măsurile luate de proprietari şi chiriaşi, dublate de disciplina personală a fiecărui utilizator, vor readuce sentimentul de siguranţă în muncă la birou. „Solidaritatea dintre chiriaşi şi proprietari a fost mai mult ca oricând vizibilă pentru că preocuparea comună a tuturor este acum menţinerea sănătăţii şi siguranţei oamenilor din clădiri”, spune Ionescu.

În ceea ce priveşte spaţiile ocupate de companii, au fost implementate măsuri de reducere a densităţii în birou, respectiv anumite deskuri au fost anulate temporar, iar accesul în sălile de întâlniri a fost limitat. CBRE de exemplu ia în calcul o persoană la 4 mp în sălile de şedinţe. În prezent, măsurile de igienă primează. „În plan imediat, pentru întoarcerea la birou, prioritatea va fi siguranţa oamenilor,  iar aceasta va rămâne în baza oricărui proces de amenajare”, spune Ionescu.  El subliniază însă că  alegerea noastră de a reveni la birou va avea şi o componentă socială, de interacţiune, de învăţare, de conectare. „Biroul viitorului va fi regândit cu măsuri accentuate pentru siguranţa fizică a oamenilor în scenariul unei pandemii recurente, dar în acelaşi timp va proiecta spaţii potrivite pentru interacţiuni sociale în siguranţă”, spune Tudor Ionescu.

Pentru amenajarea unui spaţiu de birou în context pandemic, investiţiile vor fi direcţionate înspre spaţiile de curăţare specializate, staţiile cu materiale de igienizare, panourile separatoare pentru recepţie, sistemul de termoscanare, schimbarea de filtre pentru sistemele de ventilaţie, spaţiile de depozitare pentru mobilierul anulat temporar. „Trebuie avut în vedere şi faptul că multe dintre companii au adoptat un program flexibil sau în ture, astfel încât orele de funcţionare ale clădirilor de birouri se vor prelungi şi echipele de property management se aşteaptă la costuri operaţionale mai mari.”

Cum vor arăta proiectele de birouri ale viitorului? „Pe viitor, proiectele de birouri vor avea succes dacă vor descoperi nevoile specifice propriilor oameni şi le vor adresa corect în design. Raţionamentele simpliste de compartimentare în open office, zona de întâlniri şi alte 2-3 funcţiuni principale bazate pe un om la 10 mp, toate vor trebui amendate”, crede Tudor Ionescu. Astfel, precizează specialistul de la CBRE, biroul corect se va axa pe nevoile unei experienţe în jurul activităţilor zilnice: nevoia de apartenenţă, de independenţă, de progres şi de confort este una dintre cele care vor defini o conexiune autentică între noi şi spaţiul biroului nostru. „Noile măsuri de diminuare a riscurilor şi siguranţa vor adăuga un nou strat în procesul de design, iar open space-ul va fi adaptat în consecinţă. Zonele înghesuite se vor extinde, densitatea va scădea, ariile largi şi deschise vor fi subîmpărţite în celule funcţionale care se adresează nevoilor particulare ale fiecărei companii sau departament şi în acelaşi timp consolidează sentimentul de siguranţă personală”, conchide Ionescu.