Primavara lui 2006 sta sub semnul unei intoarceri in timp cu patru ani, cand statul roman cauta proprietari pentru hotelurile de pe litoral. O parte dintre "norocosii" de atunci sunt nevoiti acum sa vanda.

La sfarsitul sezonului 2005, Ciprian Popescu, directorul agentiei Danubius din Constanta, al carei actionar majoritar este touroperatorul german TUI, a constatat cu amaraciune ca nu a putut onora toate cererile pentru a aduce turisti straini pe litoral. Iar dezamagirea sa era cauzata de simplul fapt ca nu a avut unde sa ii cazeze. Statistic vorbind, doar 5.100 din cele 44.000 de locuri de cazare de pe litoralul romanesc corespund normelor turismului international, fiind parte a unor hoteluri noi sau modernizate. 

Restul, de obicei clasificate la una, doua sau trei stele, sunt camere nerenovate, vechi de peste 15 ani, pe care proprietarii actuali le-au cumparat la marea privatizare din 2002. "Au fost atunci doua categorii de cumparatori: cei care aveau bani din alte afaceri si au platit cu banii jos, si altii care au dat fuga la banci, rude, prieteni sau cunostinte sa se imprumute pentru a pune mana pe o asemenea comoara, cum era vazut la vremea respectiva un hotel pe litoral", spune Daniel Vasilescu, presedintele Federatiei Romane a Patronatelor din Turism (FPTR). 

Dupa patru ani de la marea privatizare, multi dintre ei si-au dat seama ca un asemenea hotel devine o comoara doar daca investesti in el si ai rabdare cativa ani buni sa recuperezi investitia. Asta deoarece sezonul scurt face ca o investitie pe litoral sa se recupereze in mai mult de zece ani. 

"Multi dintre ei se gandesc sa vanda, iar cu banii sa construiasca hoteluri la munte sau in Bucuresti, unde cererea este mult mai mare, e constanta, iar la un grad de ocupare de peste 65% tot anul investitia se intoarce in aproximativ cinci ani si investitorul intra mult mai repede pe profit", explica Vasilescu. 

In ceea ce priveste hotelurile care nu au fost inca privatizate, cel mai asteptat anunt de vanzare este cel al societatii Olimp Estival (care are in patrimoniu hotelurile Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din Olimp). Actionarii Olimp Estival vor discuta la viitoarea AGA, stabilita pentru data de 2 februarie, divizarea firmei "prin desprinderea unei societati comerciale cu actionar unic Regia Autonoma a Protocolului de Stat (RAPPS)", dupa cum anunta convocatorul publicat pe RASDAQ. De asemenea, CA va propune spre aprobare "vanzarea activelor prin licitatie, precum si cesionarea actiunilor detinute de RA-APPS catre actionarul SIF Transilvania, in baza dreptului de preemptiune". 

Societatea de investitii financiare detine un pachet minoritar de actiuni, de 39,62%, la Olimp Estival. Complexul din Olimp (care anul trecut a fost declasificat de la trei la doua stele, iar unul din hoteluri a fost inchis) nu a fost vandut la privatizarea din 2002, desi grupul german Thomas Cook formulase o oferta avantajoasa. Acum, renovarea hotelului la nivelul anului 2010 (cand s-ar finaliza lucrarile) ar costa aproximativ 150 de milioane de euro. 

Anunturile de vanzare nu vin insa numai din zona celor care nu au bani pentru a-i investi, ci si din partea marilor grupuri care au cumparat mai multe hoteluri.  Cu cateva luni in urma, Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, actionarul principal al THR Marea Neagra (care detine 14.400 de locuri de cazare pe litoral) declara ca se gandeste serios sa vanda aproximativ 10 hoteluri pe litoral. 

O decizie nu a fost luata inca, deoarece, dupa cum spune vicepresedintele SIF Transilvania, Florian Firu, "daca ai doua active alaturate si vinzi unul, nu faci decat sa isi intaresti concurenta".  Un alt grup cu o baza importanta de hoteluri pe litoral - European Drinks, al fratilor Viorel si Ioan Micula -, nu a decis nici pana acum ce va face cu cele noua hoteluri pe care le detine in Neptun-Olimp, in care nu s-a investit nimic din 2002 incoace. 

Pe de alta parte, la vanzare sunt scoase si hoteluri noi sau renovate. Un exemplu este hotelul Palm Beach (5 stele, 50 de camere) din Mamaia, al carui proprietar s-a saturat de briza schimbatoare a litoralului, preferand sa isi "regrupeze" afacerile in Bucuresti, unde recuperarea investitiei nu depinde de cat de bun e sezonul. 

Pretul de vanzare: 6,5 milioane de euro, nenegociabil. La un pret mare, de 7,5 milioane de euro, a fost scos la vanzare si hotelul Siret din Mamaia, de doua stele, usor modernizat. "Acesti proprietari nu isi dau seama poate ca un eventual cumparator care vine si plateste aceasta suma trebuie sa aiba de fapt pregatite inca 7 milioane de euro pentru a aduce hotelul pe linia de plutire?", se intreaba retoric Daniel Vasilescu. 

La preturi mai mici sunt scoase la vanzare doua hoteluri din statiunea Cap Aurora. Hotelul California este de vanzare cu 1,8 milioane de euro, si asta deoarece proprietarii prefera sa investeasca in alta zona a tarii. In aceeasi situatie e si hotelul vecin, Opal, pe care proprietarii cer mai putin de doua milioane de euro. 

Pentru aceste hoteluri, vanzarea va fi mai usoara, deoarece exista cerere. "Cumparatorii sunt in proportie de 90% straini si, in general, sunt investitori in cautare de «chiftele», cu camere multe (peste 100), in statiuni, langa plaja, cu teren proprietate si, eventual, cu pret pana intr-un milion de euro", spune directorul executiv al agentiei imobiliare Coriax, din Mamaia, Valentin Gaman, care admite ca inceputul lui 2006 aduce un adevarat exod al hotelierilor de pe litoral. In opinia sa, la aceasta ora exista doua categorii de oferte de vanzare: "In principiu, sunt 2 grupuri de hoteluri prezentate la vanzare: cel vechi (eventual renovate) din perioada ceausista - cu multe camere si situate in cele mai bune zone, si grupul pensiunilor noi de dupa ‘93-’95, cu un numar mic de camere, intre 15 si 50". Acestea din urma sunt cautate in special de clientii romani. O alta categorie e reprezentata de cei care lucreaza de cativa ani in strainatate si care acum cumpara terenuri pentru a construi vile turistice in zona.