Donald Tusk a precizat că, deşi echipa de negociere a UE reprezintă interesele celor 27 de state membre, Irlanda va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la chestiunea frontierei.

"Permiteţi-mi să spun foarte clar: dacă oferta din Marea Britanie este inacceptabilă pentru Irlanda, atunci va fi, de asemenea, inacceptabilă pentru UE. Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin, cel puţin atât timp cât negocierile Brexit continuă", a declarat preşedintele Consiliului European, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul irlandez Leo Varadkar.

Tusk a confirmat că i-a oferit premierului britanic Theresa May un termen limită - până luni, 4 decembrie - pentru a face o ofertă finală privind condiţiile de la graniţa irlandeză, înainte ca şefii de guvern din UE să decidă dacă a fost înregistrat "un progres suficient" în ceea ce priveşte acordul de Brexit, pentru a deschide ulterior discuţiile asupra relaţiilor comerciale viitoare.

Dacă Londra îndeplineşte cele trei condiţii esenţiale ale Bruxellesului - factura de Brexit, drepturile cetăţenilor şi frontiera irlandeză - atunci liderii europene ar putea demara negocierile comerciale în cadrul summitului din 14-15 decembrie.

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a spus vineri că, deşi s-au făcut progrese în privinţa situaţiei frontierei, următoarele zile vor fi cruciale, iar Irlandei nu îi este frică să folosească dreptul de veto dacă este necesar.

"Marea Britanie trebuie să ofere soluţii credibile, concrete şi viabile care să garanteze că nu va exista o frontieră dură ... indiferent de relaţia viitoare dintre UE şi Marea Britanie. Sunt un optimist din fire ... Cu toate acestea, sunt, de asemenea, pregătit să rămân ferm alături de partenerii noştri, dacă este nevoie ... dacă oferta din Marea Britanie nu este potrivită", a spus Varadkar.

Irlanda de Nord se află în mijlocul uneia dintre cele mai dificile şi importante probleme ale Brexit, fiind căutate soluţii pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, şi Irlanda de Nord, care este administrată de Marea Britanie.

Marea Britanie a susţinut că, după Brexit, nu ar trebui să existe puncte de frontieră şi controale de imigraţie de-a lungul frontierei de 500 de kilometri. Aproximativ 30.000 de persoane fac această trecere în fiecare zi, iar companiile depind de mişcarea neîngrădită a mărfurilor între nord şi sud.

Autorităţile de la Bruxelles şi Dublin vor să păstreze o frontieră deschisă, însă susţin că Marea Britanie nu a reuşit să explice modul în care va reuşi acest lucru având în vedere intenţia declarată de a părăsi uniunea vamală a Uniunii Europene.