La prima vedere, trei mari companii de cablu TV isi Impart piata romaneascA: RCS, Astral si UPC. In total, cele trei companii au 2,5 milioane de abonati. Totusi, 3,5 milioane de utilizatori platesc lunar abonamentul de cablu. Cine incaseaza pentru milionul nevazut?

La capitolul achizitii, piata romaneasca de cablu a excelat in ultimii cinci ani. Multe companii mici, in majoritatea cazurilor cu acoperire locala sau regionala, au fost inghitite de cei trei mari care domina piata. Rand pe rand, operatori precum Kappa, Terra Sat, Fx Communications au intrat in portofoliul liderilor de piata, marindu-le si mai mult aria de acoperire. Dar raman totusi un milion de utilizatori care nu platesc abonament nici la RCS, nici la Astral, nici la UPC. Ei intra in parohiile celor 500 de operatori mici, raspanditi prin toata tara.

Cat de rentabile sunt afacerile lor? "In multe situatii, cei mici se straduiesc sa supravietuiasca", crede Gheorghe Minea, presedintele Canad Systems, operator care administreaza retele locale totalizand 20.000 de abonati. Daca luam in calcul faptul ca o retea locala are maximum 500-1.000 de clienti, s-ar putea spune despre compania lui Minea ca e una dintre cele mai mari dintre afacerile mici.

Gheorghe Pristavu, patronul companiei de cablu Intex Prim - cu operatiuni in sate si comune din Arges, Gorj, Prahova, Dambovita si in orasul Campulung Muscel - are o parere nuantata. "Intr-adevar, despre companiile care au doar 500-1.000 de utilizatori se poate spune ca supravietuiesc, insa un operator cu 25.000 de clienti, cum e cazul nostru, traieste bine." La fel crede si Petre Basa, proprietarul unei retele de 10.000 de abonati care acopera Sighisoara si imprejurimile localitatii.

Totusi, viata micilor operatori nu e neaparat tihnita. Investitiile in echipamente facute de cei mici sunt superioare (raportat la numarul de clienti) investitiilor derulate de cei mari. Spre deosebire de RCS si Astral, ai caror abonati sunt concentrati in marile aglomerari urbane, operatorii locali au in portofoliu clienti apartinand unor comunitati restranse si disipate.

In consecinta, pentru a furniza cablu mai multor sate sau mici localitati, ai nevoie de mai multe echipamente de receptare si retransmisie a semnalului decat in cazul celor care se adreseaza abonatilor din marile orase. In multe situatii, reteaua unui operator local intinsa pe teritoriul a patru-cinci judete are tot atatia abonati cat are un mare operator intr-un singur cartier.

"Costurile de mentenanta sunt mai mari decat la operatorii mari", adauga Gheorghe Pristavu de la Intex Prim. Tot la capitolul costuri apare si un al doilea impediment. "Licentele de difuzare a programelor TV sunt mai mari in cazul nostru", spune Petre Basa, directorul Teleson din Sighisoara. Explicatia: proprietarii unui nou canal de televiziune vor fi interesati sa fie distribuiti prin retelele mari (RCS, Astral, UPC). In aceasta ecuatie, cei mari vor dicta regula jocului. In schimb, in cazul celor mici, lucrurile vor sta exact invers: posturile TV vor impune pretul - de obicei, mai mare.  Costurile cu salariile sunt probabil singura zona in care cei mici stau mai bine decat operatorii de anvergura.

Abonamentele practicate de operatorii de la sate sau din orasele mici sunt aproximativ egale cu cele ale marilor operatori, insa lipsa unei mase critice de abonati le creeaza probleme. Scopul lor este sa aiba concentrari de abonati cat mai mari pentru a deservi cu aceleasi echipamente (deci, aceeasi investitie) un numar cat mai mare de utilizatori. De la 10-20.0000 de utilizatori in sus, concentrati in trei-patru judete, lucrurile incep sa functioneze cum trebuie. Pentru 20.000 de clienti, veniturile anuale din cablu se ridica la circa un milion de euro.

Desi cablul TV este considerat o afacere bazata pe cash, in sensul ca luna de luna ai niste incasari constante care iti asigura fondurile necesare desfasurarii activitatilor curente, in cazul celor mici regularitatea incasarilor este mai mult decat relativa. Impedimentul principal este legat de incasarile provenite de la locuitorii oraselor mici. "Nu la sate este problema, pentru ca taranul isi respecta termenele de plata, ci in orasele mai mici, cum e cazul Campulung", explica Gheorghe Pristavu.

In cele din urma, banii totusi sunt incasati. Cu intarziere, insa veniturile se realizeaza. Cum tariful este stabilit o data pe an, valoarea incasarilor nu este afectata de devalorizare sau inflatie. Pristavu stabileste tariful pentru abonatii sai la inceputul fiecarui an. "La 1 ianuarie, indexam valoarea abonamentului cu rata inflatiei pe anul anterior. Asta in cazul in care nu introducem programe noi", spune el.

Includerea taxei pe valoare adaugata (TVA) in abonamente din iunie 2005 a complicat si mai mult viata cablistilor mici. Practic, factura fiecarui client s-a incarcat cu 20%, o majorare semnificativa pentru cei cu venituri mici. Gheorghe Minea de la Canad Systems spune ca o pentru a furniza cablu intr-o comunitate de 500 de abonati, un operator are costuri lunare de 2.250 de euro, in vreme ce veniturile se ridica la 2.500 de euro. Practic, profitul inainte de plata taxelor, a dobanzilor si inainte de scaderea amortizarii (EBITDA) este 250 de euro pe luna. "Profiturile noastre reprezinta 15% din venituri, spre deosebire de marii operatori, a caror profitabilitate ajunge la 30-40%", explica Minea.

Un nivel mai scazut al ratei profitului atrage dupa sine si o valoare de piata mai mica a companiilor de cablu locale. Daca un abonat RCS sau Astral valoreaza pe piata aproximativ 200 de dolari, un abonat din retelele mici este evaluat la jumatate. Totusi, daca ii punem la un loc pe toti abonatii de cablu din retelele mici (un milion) ajungem la o valoare considerabila: 100 de milioane de dolari.

Care este strategia de dezvoltare pe piata celor mici? Posibilitatile de extindere a bazei de abonati sunt limitate, daca nu chiar inexistente. Asta pentru ca "zonele de influenta" au fost deja demarcate, iar operatorii nu dispun de fonduri pentru fuziuni si achizitii. Astfel, raman doar doua cai pentru crestere: una extensiva, cealalta intensiva. Cresterea numarului de clienti vine de la sine, prin dezvoltarea comunitatilor in care operatorii sunt deja prezenti.

Gheorghe Pristavu vorbeste de "un spor natural" al pietei care este de doar 3-4% pe an. Calea intensiva presupune cresterea veniturilor de la clientii deja existenti prin suplimentarea numarului de programe, diversificarea serviciilor (de exemplu, Internet) si cresterea calitatii. "Dezvoltarea o facem din resurse proprii si din credite bancare", detaliaza Petre Basa, seful de la Teleson.

Televiziunea prin satelit este o alta gura de oxigen pentru furnizorii de cablu. Un numar de 46 de operatori mici au devenit actionarii unui furnizor de televiziune prin satelit care va deveni operational la inceputul lui iulie 2005. "Digital Cable Systems este o companie formata din mai multi operatori mici. De acum, acestia vor putea furniza clientilor existenti doua servicii: televiziune prin cablu si prin satelit", explica Gheorghe Minea, unul din actionarii importanti din compania nou creata. Investitia intr-un operator de televiziune prin satelit este mai mare decat cea in cablul TV cu doua ordine de marime.  "Daca investitia intr-o retea de cablu se cifreaza intre 30 si 50.000 de dolari, infrastructura unui operator de satelit costa 3-5 milioane de dolari", completeaza Minea.

Sunt si situatii cand operatorii locali au reprezentat buturuga mica din calea celor mari. Mai precis, au existat si inca mai exista companii care nu fac business pentru business, ci cu scopul de a-i incomoda pe cei mari. Un exemplu relevant ar fi reteaua Oltenia TV, detinuta de omul de afaceri craiovean Samir Spranceana. Oltenia TV s-a dezvoltat in Craiova paralel cu reteaua RCS. Operatorul detinut de Spranceana practica tarife semnificativ mai mici (minus 40%). Justificarea: promotii succesive. In cele din urma, RCS a achizitionat Oltenia TV, pentru a stopa hemoragia de abonati catre concurentul local. In alte situatii, operatorul mai mare a refuzat sa-si cumpere concurentul pentru a nu-i creste si mai mult puterea financiara.

Considerate neatractive pentru afaceri, satele si micile orase au reprezentat un punct de atractie pentru cablistii de nisa. Desi fac acelasi lucru ca si Astral, RCS si UPC, modelul lor de business suna paradoxal: investitii mai mari, profituri mai mici, abonati mai putini, costuri mai multe.