"Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima variantă (a Codului Fiscal – n.r.) a fost acela că fermierii nu au dorit acest lucru, au susţinut producătorii un lucru şi fermierii alt lucru, se pare că acum au ajuns la un consens sau încearcă să ajungă la un consens. Există mai multe posibilităţi şi în următoarea prezentare (a Codului - n.r.), dar şi în dezbaterea din Parlament, dumnealor să ajungă la un consens pentru că, practic, din alimentele de bază doar laptele a fost scos pe acest singur considerent", a afirmat Vâlcov, după o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

El a arătat că impactul bugetar nu este foarte mare prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9% şi pentru lapte, însă aşteaptă să se ajungă la un consens înainte de a lua în considerare propunerea.

"Impactul bugetar nu este foarte mare, dar nu vrem să creăm în piaţă aceste dezechilibre şi contre între diferiţi actori. În momentul când vom avea un consens, aşa cum am avut la carne şi celelalte produse, vom lua în considerare această propunere, până atunci nu ar fi corect să facem acest lucru", a spus Vâlcov.

Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe la 9%.

Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a trimis joi o scrisoare către ministerele Finanţelor şi Agriculturii şi către Parlament în care solicită reducerea TVA la 9% şi la lapte şi produse lactate, considerând discriminatorie scăderea taxei doar pentru unele alimente.

Reprezentanţii APRIL apreciază că introducerea laptelui şi produselor lactate între alimentele care vor beneficia de reducerea la 9 % a cotei TVA va corecta o mare eroare care s-ar putea reflecta negativ asupra viitorului industriei laptelui din România şi al consumatorilor.

"Excluderea lactatelor din măsurile de reducere semnificativă a TVA-ului poate crea premisele unei discriminări pentru consumatorii de produse lactate, în special copii, adolescenţi şi populaţie de vârsta a treia, care au cea mai mare nevoie de beneficiile nutriţionale ale lactatelor într-o alimentaţie echilibrată. Totodată, excluderea laptelui şi lactatelor din măsurile de reducere a TVA va perpetua concurenţa inegală între produsele din UE şi produsele româneşti comercializate pe piaţa românescă, concurenţă accentuată după instituirea embargoului impus de Rusia", se arată în scrisoarea APRIL, transmisă joi MEDIAFAX.

Consumul scăzut de produse lactate din România, aflat sub media europeană, şi condiţiile dificile ale pieţei fac ca numărul de fabrici de procesare a laptelui din România sã scadă continuu.

Situaţia dificilă în care se află producţia primara de lapte şi industria lactatelor din România va fi supusă, potrivit APRIL, unui nou şoc odată cu desfiinţarea cotelor de lapte, de la 1 aprilie 2015. Astfel, în condiţiile în care se menţine TVA de 24% pentru lapte, fermierii români vor fi dezavantajaţi în comparaţie cu cei din alte ţări europene, care aplică taxe mai mici, şi acest lucru poate avea consecinţe severe asupra exploataţiilor producatoare de lapte din România.

"Scăderea numărului de fabrici de procesare a laptelui din România duce la un dezechilibru grav între cererea şi oferta de lapte produs în fermele româneşti, ferme în care statul român a investit mulţi bani prin diverse instrumente financiare (ajutoare de minimis, subvenţii şi cofinanţare în proiecte de dezvoltare). Reducerea TVA la lapte şi produse lactate va diminua comerţul cu produse lactate nefiscalizate, va creşte calitatea nutritivă şi siguranţa alimentară pe filiera laptelui, având un beneficiu final semnificativ asupra coşului zilnic al consumatorului român", se mai arată în documentul citat.

Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la aproape 900 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland.