Băsescu a insistat că nu aprobă numirea la Transporturi a lui Ovidiu Silaghi, propunerea PNL, până ce nu se încheie privatizarea CFR Marfă, ceea ce înseamnă şah direct la premierul Victor Ponta, obligat astfel să rămână interimar la Transporturi şi să-şi asume răspunderea pentru un eventual eşec. Ulterior, Băsescu a sugerat că ar fi bine ca USL să pregătească o altă nominalizare în locul lui Silaghi, care nu doar că are încă pe rol un proces cu ANI, dar, în opinia preşedintelui, s-a dovedit un ministru ineficient în primul guvern USL de anul trecut.

Victor Ponta a încercat să scape de răspundere pasând aprobarea privatizării în cârca CSAT, iar comentatorii apropiaţi puterii au explicat ieşirea lui Băsescu printr-o intenţie a acestuia de a-şi relansa cariera de lider al opoziţiei, odată cu lansarea Partidului Mişcării Populare, formaţiunea pe care şeful statului ar fi gândit-o ca înlocuitor al PDL după ce Elena Udrea a pierdut, în mai, alegerile pentru şefia PDL.

Nici Preşedinţia, nici Guvernul nu doresc însă o rupere a coabitării între palate, în plină negociere pentru un nou acord cu FMI, iar premierul Ponta s-a opus explicit chemării ridicole a unor penelişti gen Sorin Frunzăverde la un nou demers de suspendare a preşedintelui. Cât despre cazul CFR Marfă în sine, acesta e socotit de analişti pur şi simplu un potenţial test pentru indulgenţa FMI.

"Dacă privatizarea va fi stopată, îşi va menţine oare FMI atitudinea indulgentă faţă de România în cadrul negocierilor unui nou acord? Probabil ca da, întrucât ne indoim că FMI este dispus să renunţe la eticheta de elev model a României. Totuşi, o asemenea lipsă de reacţie credem că va scădea credibilitatea acestui parteneriat şi va diminua astfel şi impactul asupra pieţelor", a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank România.