Guvernul german se aşteaptă ca cea mai mare economie a Europei, cea a Germaniei, să alunece în rece­siune anul viitor, contractându-se cu 0,4% în condiţiile în care criza ener­giei, creşterea inflaţiei şi blocajele de la nivelul aprovizionării îşi vor spune cuvântul. În Franţa, a doua economie ca mărime a Europei, creşterea înce­ti­neşte trimestru după trimestru, fiind aşteptată să puncteze un nivel modest la finalul anului, de 2,6%. Cât priveşte 2023, economia franceză nu este aş­tep­tată să înceapă noul an în forţă.

Guvernul Germaniei şi-a redus proiecţia de creştere pentru 2022 la 1,4% faţă de 2,2% în aprilie, două sur­se au declarat pentru Reuters, citând date provizorii. Pentru 2023, acesta previzionase o creştere de 2,5%.

Guvernul se aşteaptă de aseme­nea ca inflaţia să rămână ridicată, la un nivel de 7,9% în acest an şi de 8% în 2023, şi ca economia să revină pe creştere, de 2,3%, în 2024.

Anterior, principalele institute economice ale Germaniei şi-au redus estimările de creştere pe acest an şi revizuit în jos proiecţia de creştere pe 2023 la minus 0,4% de la 3,1%.

Potrivit analiştilor ING, industria germană şi întreaga economie a ţării nu înregistrează o oprire abruptă, ci se află mai degrabă în mijlocul unui proces îndelungat şi treptat de alu­necare în recesiune.

„Nu avem nevoie de un bol de cristal pentru a prevedea o slăbire în continuare a industriei germane în lunile următoare. Impactul scumpirii energiei va fi resimţit în întregime în ultimele luni ale anului. Nu numai scum­pirile pun presiune pe industria germană, ci şi lipsa de inputuri indus­triale“, arată aceştia, adăugând că scumpirea energiei va apăsa asupra consumului privat şi producţiei in­dus­triale, făcând un declin al econo­miei inevitabil. „Singura întrebare este cât de severă va fi recesiunea“, remarcă analiştii ING.

Asemeni liderilor de business, şi forecasterii economici au dificultăţi în a anticipa ce va veni. Institutul na­ţio­nal de statistică al Franţei, INSEE, estimează într-un raport recent că creşterea va fi „modestă“ în T3, PIB-ul urmând să avanseze cu doar 0,2%, faţă de 0,5% în T2. T4 este aşteptat să aducă o stagnare, însă acest sce­nariu „rămâne deosebit de nesigur în acest moment“ din cauza pericolelor multiple ce apasă asupra economiei franceze, indică economiştii INSEE, potrivit Le Monde.

Dacă creşterea din T4 va fi zero, avansul pe întregul an va fi de 2,6%. În septembrie, ministerul francez al finanţelor şi-a majorat proiecţia de creştere pe 2022 de la 2,5% la 2,7%.

În timp ce activitatea încetineşte, inflaţia continuă să accelereze şi va atinge 6,4% în decembrie.

Potrivit INSEE, consumul va creşte doar moderat în ultimele patru luni ale anului, în special cu încrederea gospodăriilor la minime istorice. Asemeni încrederii gospodăriilor, şi climatul de business devine tot mai sumbru.

Pentru 2023, deşi multe institute anticipează o recesiune în zona euro, INSEE nu lansează nicio estimare în acest stadiu. Un lucru este sigur, însă: cu o rată de creştere de 0,2%, economia franceză nu va începe anul cu toate motoarele pornite.

Germania este cel mai mare partener comercial al României, către piaţa acesteia îndreptându-se cele mai multe din exporturile româneşti. Franţa este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali pentru Româia, fiind al treilea cel mai mare client al ţării, cu 6,4% din totalul exporturilor româneşti, după Germania şi Italia, şi al şaptelea furnizor, cu 4,2% din totalul importurilor româneşti.