Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord se confruntă cu o problemă din ce în ce mai greu de rezolvat: cum să facă faţă consecinţelor războiului lansat de Rusia fără a declanşa o nouă escaladare, scrie Bloomberg.

Radarele de pe teritoriul României au detectat o încălcare a graniţelor ţării la sfârşitul săptămânii trecute, cel mai recent dintr-o serie de astfel de incidente, în timp ce Bulgaria, ţara vecină, a găsit resturi de drone pe teritoriul său. În largul ţărmului, minele marine în derivă şi bruiajul GPS care riscă să provoace coliziuni maritime forţează alianţa formată din 31 de membri să ia atitudine.

Deocamdată, NATO este înclinată să nu considere incidentele ca fiind acţiuni intenţionate. Chiar şi aşa, se aşteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit unui diplomat NATO, care a cerut să nu fie numit pentru că se discută informaţii confidenţiale.

Şeful forţelor armate române, Daniel Petrescu, i-a atras atenţia lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu privire la evenimentele recente. Stoltenberg a avertizat asupra necesităţii de a fi vigilenţi în faţa „accidentelor”.

„Războiul şi loviturile Rusiei în apropierea graniţelor României sunt nesăbuite şi sunt destabilizatoare”, declarase Stoltenberg reporterilor de la Kiev, dar a subliniat că resturile de drone nu par să fie rezultatul unei acţiuni intenţionate.

Anul trecut, o rachetă care a lovit teritoriul polonez şi a ucis două persoane a stârnit pentru scurt timp un semnal de alarmă în cadrul NATO, ale cărei acorduri de apărare colectivă înseamnă că statele membre vin în ajutorul celorlalţi dacă sunt atacate. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceasta a fost cauzată de o rachetă ucraineană.

Numărul mare de cazuri poate sugera o explicaţie mai puţin inocentă, potrivit Iuliei Joja, directorul programului pentru Marea Neagră al think tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington.

„Aceasta este, din păcate, modelul rusesc de escaladare. Ei încearcă să sondeze limitele noastre, aşa-numitele noastre linii roşii, iar dacă percep răspunsul nostru ca fiind slab, sondează şi mai mult” a declarat aceasta.

Potrivit unui raport al serviciilor secrete britanice publicat miercuri, Rusia doreşte să evite scufundarea în mod deschis a navelor de marfă şi, în schimb, va da vina în mod fals pe Ucraina pentru orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră.

NATO încearcă să afle mai multe informaţii despre incidentele care au implicat drone şi avertizează Moscova cu privire la riscurile de escaladare, potrivit unui înalt oficial guvernamental american. Alături de alte provocări, incidentele recente încep să ridice semne privind capacitatea instrumentelor militare din Marea Neagră de a descuraja iniţiativa Rusiei sau de a oferi protecţie împotriva unui atac real şi organizat.

Alianţa a întârziat să se alinieze la nivelul Rusiei în ceea ce priveşte prioritizarea apărării în jurul Mării Negre şi a înfiinţat abia anul trecut grupuri de luptă în România şi Bulgaria. Acestea completează aşa-numitele unităţi tripwire înfiinţate în Polonia şi în ţările baltice în 2014.

NATO se confruntă cu un inamic care este deosebit de asertiv în teatrul de operaţiuni de la Marea Neagră, potrivit unui diplomat de rang înalt din Europa de Est, lăsând aliaţilor sentimentul că opţiunile care nu vor inflama tensiunile sunt limitate. Spre deosebire de Arctica şi Marea Baltică, unde Rusia este învăluită de ţările NATO, din cele şase ţări riverane Mării Negre doar România, Bulgaria şi Turcia sunt membre ale alianţei.