Reţelele de comerţ modern investesc anual până la 1 mld. euro în deschiderea de 350-450 de magazine noi, în remodelarea unităţilor deja existente, în noi capacităţi logistice, în achiziţia de terenuri pentru dezvoltare viitoare sau în dezvoltarea portofoliului de produse.

Cumpără bilet la evenimentul ZF Retail Summit

Investiţiile anuale din comer­ţul alimentar sunt mult mai mari decât cele din producţie, exis­tând prea puţine companii care operează fabrici în România care scot din buzunare 100 mil. euro pe an.

În lipsa unor investiţii pe măsură în capacităţi de producţie noi de bunuri de larg consum, dezvolta­rea universului de comerţ modern nu poate însemna decât creşterea importu­rilor.

Spre exemplu, multinaţiona­lele din industria alimentară nu au deschis nicio fabrică mare de la zero în România în ultimul deceniu, dar au închis mai multe unităţi de producţie.

Cel mai recent exemplu este cel al nemţilor de la Dalli care au spus că vor trage obloanele la Timişoara unde produc detergent, fiind în căutarea unui cumpărător. Dacă acesta nu apare, soarta fabricii va fi pecetluită.

La rândul său, industria alimentară a pierdut peste 30 de mari fabrici de lactate, mezeluri, ulei sau zahăr în ultimii 15 ani, iar România importă alimente, de la legume şi fructe (mai ales în extrasezon) la carne de porc. Piaţa locală e pe deficit comercial în industria alimentară, de peste 1,5 mld. euro anual.

Ultima investiţie de tip greenfield, de peste 50 mil. euro, în industria bunurilor de larg consum alimentare aparţine producătorului de lactate Olympus la Braşov şi datează din 2011.

Între timp, au mai fost alte fabrici noi deschise local – ca de exemplu ETI la Craiova –, dar investiţia a fost sub acest prag. De asemenea, au existat dezvoltări ale unor proiecte deja existente, cum e cazul recent al Unilever la Ploieşti sau al Ursus la Braşov, dar e vorba de extinderi, nu de proiecte ridicate de la zero.

Investiţiile în producţia de bunuri FMCG sunt cu atât mai importante cu cât pandemia de COVID-19 a demonstrat fragilitatea lanţurilor de distribuţie şi necesitatea unui lanţ cât mai scump.

În acelaşi timp, jucătorii din comerţul modern anunţă continuarea investiţiilor în România într-un ritm susţinut, în pofida inflaţiei galopante şi a războiului de la graniţă, principalele probleme pentru economie în 2022.

Astăzi, pe piaţă sunt undeva la 4.000 de magazine moderne – indiferent de format -, în timp ce 100.000 de chioşcuri au tras obloanele în mai puţin de 30 de ani.

În ceea ce priveşte universul de comerţ modern, expansiunea va continua, astfel că pragul de 5.000 de supermarketuri, hipermarketuri ori magazine de discount, prag care părea o utopie la începutul anilor 2000, este acum doar la un pas sau câţiva ani distanţă de a deveni realitate. Anual se deschid în medie, 350-450 de unităţi noi.

Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economie, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă - în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa.

Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

Toate aceste subiecte – de la principalele probleme din economie, inflaţia şi războiul de la graniţă, la investiţiile din retail şi cele din FMCG – vor fi dezbătute la ZF Retail Summit. ZF organizează astăzi, luni, 16 mai, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti, o nouă ediţie a evenimentului ZF Retail Summit care va aduce la aceeaşi masă cei mai importanţi oameni din retail şi FMCG.