Construcţiile, o industrie de peste 30 mld. euro, contribuie cu 6% la Produsul Intern Brut al României, însă companiile de profil nu sunt lipsite de probleme. Greutatea găsirii oamenilor, birocraţia şi schimbările fiscale, restanţele statului în plata facturilor, reticenţa investitorilor, concurenţa asiatică, inflaţia sunt bariere de care se lovesc zi de zi. Cum văd 20 de reprezentanţi ai industriei noile provocări ce se anunţă?

20 de manageri din tot atâtea companii – locale şi internaţionale – cu activitate în industria construcţiilor vorbesc despre temerile şi oportunităţile pe care le întrezăresc la începutul unui an în care alegerile, fondurile din PNRR, investiţiile publice merg la braţ cu inflaţia, cu adaptarea la un nou set de măsuri fiscale şi cu la fel de multă incertitudine ca în ultimii câţiva ani.

Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine aleg în continuare să recruteze oameni din afara României şi chiar a Europei pentru a putea face faţă volumului de muncă. Industria construcţiilor ajunsese să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la jumătatea anului şi centralizate de ZF.

Datele pentru 2023 nu au fost încă adunate în statistici. Pe sectoare ale economiei, construcţiile se află încă în top 20 domenii după cifra de afaceri totală, poziţionându-se pe locul al 19-lea, potrivit unei analize a ZF. La vârf se află sectorul energiei în ansamblul său, transporturile pe apă, agenţiile de turism, HoReCa, comerţul cu carburanţi şi serviciile de depozitare, acestea înregistrând cea mai bună evoluţie în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă, de inflaţia record, de majorările de dobânzi şi de problemele de pe lanţul de aprovizionare.

În continuare însă, construcţiile dau cele mai multe insolvenţe, în 2023 apelând la această procedură 1.208 companii, în creştere cu 3,6% faţă de 2022, potrivit datelor CITR. Intrarea în incapacitate de plată a fost un instrument folosit masiv de firme în perioada crizei anterioare, de acum mai bine de un deceniu.

Cu un nou pachet de măsuri fiscale aprobat pe finalul anului trecut de guvern, companiile din construcţii – ca şi cele din întreaga economie, de altfel – se declară din nou temătoare cu privire la ce va urma.

Alături de comerţ şi industria prelucrătoare, construcţiile sunt sectoarele de activitate cu cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar. Cumulat, cele trei sectoare de activitate au aproape 747.500 de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, adică circa 47% din totalul acestor contracte din România. În construcţii sunt aproape 202.800 de astfel contracte, pentru angajaţii din acest domeniu salariul minim brut fiind de 4.582 de lei pe lună.

Pentru a încuraja dezvoltarea industriei construcţiilor, guvernul a pus la bătaie un buget de aproape 600 de milioane de euro prin programul ConstructPlus, prin care companiile din acest domeniu pot accesa bani pentru a se dezvolta. Bugetul este defalcat în două tranşe, iar suma alocată pentru anul 2024 este echivalentul în lei pentru cuantumul de 149 de milioane de euro.

Finanţările vor putea acoperi maximum 75% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50 de milioane de euro (pentru o investiţie localizată în mediul urban), respectiv maximum 85% (dacă investiţia este localizată în mediul rural). Prin acest program de finanţare, industria producătoare de materiale de construcţii, un sector dominat de mari companii internaţionale şi de câţiva antreprenori locali, primeşte practic un imbold în vederea dezvoltării.

Potrivit datelor statistice, în primele unsprezece luni din 2023, construcţiile au crescut per ansamblu cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, deşi nu au mers cu toate motoarele pornite. Pe obiecte de construcţii, rezidenţialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos, cu 31,7%. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele. Un rol esenţial în această situaţie îl au fondurile europene.

Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%. Ce urmează însă mai departe? De ce se tem companiile din construcţii? Ce ar putea să pună probleme? Să fie oare anul electoral unul benefic sau mai degrabă o piedică? Războiul de la graniţă este mai mult o sabie deasupra capului companiilor sau o mare oportunitate care aşteaptă să iasă la lumină?   

Adriana Rus, manager financiar în cadrul companiei de construcţii Drum Asfalt din Bihor:

„Temerea cea mai mare vizează un orizont de timp mediu şi lung şi este legată de o eventuală instabilitate politică la nivel european, care va genera un dezechilibru pe plan naţional, atât din punctul de vedere al finanţărilor, cât şi din punctul de vedere al resurselor. Estimăm că e posibil să reapară problemele cu care ne-am confruntat în perioada anilor 2010-2014, şi anume finanţări blocate, lucrări suspendate, posibile insolvenţe la nivel naţional, precum şi o degradare a mediului de afaceri. Considerăm, de asemenea, că oportunităţile sunt strâns legate de o politică naţională corectă de protejare a firmelor cu capital românesc, pe modelul experienţelor altor state, precum Polonia, Ungaria, Germania şi Austria, care îşi protejează mediul de business local. Ne dorim ca autorităţile să gestioneze cu suficientă maturitate proiectele pe care le derulează, precum şi relaţia cu antreprenorii, proiectanţii şi consultanţii, astfel contribuind cu toţii la consolidarea şi creşterea calităţii vieţii şi a mediului de afaceri din România.”

Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de uşi şi ferestre Barrier din Bacău:

 „Suntem conştienţi de posibilele provocări economice şi geopolitice care ar putea influenţa piaţa. Totuşi, rămânem vigilenţi şi pregătiţi să ne adaptăm rapid la orice schimbări. Considerăm că cele mai mari oportunităţi pentru Barrier în 2024 vor decurge din adoptarea şi integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligenţa artificială şi robotizarea. Aceste inovaţii ne vor permite să optimizăm procesele de producţie, să îmbunătăţim calitatea produselor şi să creştem eficienţa operaţională. Suntem dedicaţi explorării acestor tehnologii emergente şi integrării lor în operaţiunile noastre pentru a rămâne în fruntea industriei şi pentru a oferi valoare adăugată clienţilor noştri.”

Andrei Sulyok, directorul general al producătorului suedez de acoperişuri, hale metalice şi ventilaţii Lindab România:

„În businessul de acoperişuri vorbim despre temeri care ar avea impact în buzunarul clientului, care vrea să-şi renoveze acoperişul casei sau îndrăzneşte să-şi construiască o casă şi are nevoie de acoperiş. Temerile vin aşadar din posibilele crize externe care ne-ar putea creşte preţul materiei prime sau ar influenţa scăderea cererii. La hale metalice rămânem flexibili, avem experienţă, aşa că rămânem neînfricaţi în domeniul industrial şi declarăm deschis că avem hale metalice pentru toate destinaţiile. În ceea ce priveşte segmentul de ventilaţii, acolo temerile pot veni dinspre alegerile politice de anul acesta. Când vorbim de oportunităţi, atenţia tot mai mare către energie verde, locuinţe pasive şi recuperări de energie ar fi de menţionat.”

Andrei Popa, director general pentru România al producătorului belgian de sisteme de gips-carton, gleturi şi tencuieli Etex:

„Suntem preocupaţi de posibila presiune inflaţionistă a unui an electoral şi reflectarea acesteia în dobânzi mari, care ar putea frâna economia. Însă vedem oportunităţi pentru mari proiecte de investiţii PNRR. De asemenea, 2024 aduce şi oportunităţi pentru materializarea mesajului guvernului privind încurajarea producţiei locale de materiale de construcţii.”

Cristian Găvan, proprietarul magazinelor de bricolaj MAM Bricolaj din Bucureşti:

„Activăm într-un domeniu în care clienţii pot amâna deciziile de cumpărare şi temerea este să nu ne confruntăm cu o scădere semnificativă a vânzărilor. Toate crizele au reaşezat pieţele şi acei jucători care s-au dezvoltat având o bază solidă au crescut după trecerea crizelor.”

Aurel Köber, proprietarul producătorului de lacuri şi vopsele pentru construcţii Köber din Piatra Neamţ:

„Temerile şi oportunităţile mediului de business în care evoluăm ţin mai degrabă de macromediu. Astfel, o continuare a creşterii nivelului de venituri coroborată cu o diminuare a inflaţiei va genera o oportunitate a creşterii de vânzări pe produse premium. În acelaşi timp, modificările legislative, precum şi tendinţele urmate de aceste modificări generează oportunităţi şi ameninţări pe partea de portofoliu de produse. Acestea sunt doar două exemple de variante de lucru, luate în considerare în momentul în care se analizează şi se generează strategia organizaţiei pe termen mediu şi lung.”

Bogdan Bulgaria, managing director pentru Europa de Est al producătorului de prefabricate ASA Cons, deţinut de grupul finlandez Consolis:

„Temerile principale sunt să nu mai înfruntăm acelaşi haos şi aceeaşi imaturitate în procesul decizional central, probleme generate de acelaşi mediu politic, să nu ne mai confruntăm cu aruncarea în economie a unor legi făcute pe genunchi, de nişte oameni care nu înţeleg impactul acestora în mediul de business. Deja mediul de business din România, comparativ cu cel din ţările moderne şi dezvoltate, se prezintă ca o junglă din punctul de vedere al hăţişului legislativ. Să nu mai lăsăm să se dezvolte alte culturi de buruieni şi plante dăunătoare în această junglă, care să ne facă viaţa şi traversarea ei tot mai complicată. Ca oportunitate principală, rămâne prognoza optimistă de creştere economică pentru România, creştere care ar trebui să aducă după ea, teoretic, un număr însemnat de investiţii în proiecte de mari dimensiuni în domeniul halelor industriale, obiectul nostru principal de activitate.”

Emil Goţa, acţionar al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

„Temerile pe care le avem cu privire la noul an în care am intrat sunt strâns legate de războiul situat la graniţa cu noi şi de efectele devastatoare pe care le poate avea. Privim cu îngrijorare şi o posibilă recesiune. La polul opus – legat de oportunităţi, optimismul nostru a crescut odată ce am observat că pe piaţă au apărut tot mai multe licitaţii. Ne dorim să fim consideraţi eligibili pentru viitoare proiecte şi să fim percepuţi ca un partener de încredere.”

Daniel Şologon, CEO-ul producătorului de cărămizi Cemacon Cluj-Napoca:

„Nu privim anul 2024 cu frici, ci îl abordăm cu nerăbdare şi curiozitate. De pildă, războiul ruso-ucrainean, care astăzi reprezintă o mare ameninţare şi care influenţează semnificativ apetitul de investiţii imobiliare la noi, va deveni, odată cu încheierea conflictului, o uriaţă oportunitate de dezvoltare a afacerii şi va avea o mare influenţă inclusiv asupra sectorului românesc al construcţiilor.”

Cristian Mătăşel, director general al producătorului de acoperişuri Metigla din judeţul Prahova, deţinut de acţionari belgieni:

„Principalele riscuri care s-ar putea întrevedea, pentru acest an, vin dintr-un mediu macroeconomic incert, în care dobânzile cresc, la fel şi inflaţia, iar consumul se contractă sub impactul direct al preţurilor. Cu toate acestea, cel puţin din semnalele noastre, investitorii din domeniul imobiliar, atât din segmentul rezidenţial, cât şi din cel industrial şi comercial, păstrează o atitudine pozitivă, iar planurile de investiţii rămân active pentru anul 2024. În plus, factorul ESG (Environmental, Social and Governance) câştigă teren, investitorii devenind din ce în ce mai conştienţi de importanţa dezvoltării unor proiecte sustenabile şi prietenoase cu mediul înconjurător, pentru a atrage viitorii proprietari preocupaţi de amprenta ecologică a locuinţelor sau a spaţiilor pe care le utilizează.”

Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim, cu fabrici în Bucureşti şi în Ruse, Bulgaria:

„Cele mai mari temeri sunt legate de instabilitatea socială generată de cele patru tururi de alegeri pe care le vom avea în România în 2024. Câteva categorii sociale au început deja să protesteze. Aceste lucruri pot conduce la alocări de resurse guvernamentale mai degrabă către consum şi mai puţin către investiţii. Cât ne priveşte, investiţiile pe care le-am făcut în capacităţile de producţie ne dau încrederea că putem ţine costurile de producţie sub control şi că ne vom permite să ajustăm producţia în funcţie de cererea clienţilor noştri.”

Florin Popescu, business unit director pe piaţa locală al producătorului danez de vată minerală Rockwool:

„Temerile sunt legate de prelungirea şi chiar extinderea războiului din Ucraina, pentru că o bună parte din finanţare este absorbită de războiul de la graniţele UE. Anul 2024 va fi un an al provocărilor pentru mediul de afaceri. Avem patru rânduri de alegeri în România, ceea ce înseamnă patru perioade de bătălii politice şi promisiuni electorale – un factor perturbator pentru mediul de afaceri. Escaladarea discursului politic extremist, pe toate planurile, este o ameninţare pentru mediul de afaceri. În loc să ne canalizăm eforturile pe cum generăm creştere economică şi prosperitate pentru toată lumea, vom asista la un discurs ultranaţionalist, agresiv cu investitorii străini. Oportunităţile le vedem în implementarea cât mai grabnică a noilor reglementări şi prevederi din legislaţia naţională şi europeană privind securitatea la incendii, eficienţă energetică şi sustenabilitate. Banii europeni vor reprezenta şansa la dezvoltare economică şi în 2024.”

Marcel Florea, acţionar al Florea Grup din Alba, cu afaceri în construcţii, turism şi energie:

„Principala temere este mediul de afaceri caracterizat de incertitudine. Pe de altă parte, una dintre cele mai mari oportunităţi ale acestei industrii (construcţiile – n. red.) este dezvoltarea infrastructurii, atât de deficitară în România. Vorbim aici atât de proiecte noi, cât şi de reabilitarea structurilor existente.”

Irina Boureanu, director general al producătorului de panouri termoizolante Topanel din Râmnicu Vâlcea:

„Temerile noastre sunt aceleaşi cu care se confruntă mediul de afaceri din România. Factori precum inflaţia, rata dobânzilor şi imprevizibilitatea economică pot constitui obstacole pentru progresul companiei. Cu toate acestea, suntem pregătiţi să valorificăm oportunităţile existente. Proiectul PNRR, care reprezintă 30% din bugetul naţional pentru investiţii şi unde avem deja proiecte în desfăşurare, se profilează ca una dintre marile oportunităţi ale anului 2024. De asemenea, programele rulate în direcţia tranziţiei către energia verde sunt oportunităţi pentru noi, având în vedere că furnizăm produse esenţiale pentru construcţia infrastructurii necesare producţiei de energie verde sau, în cazul liniilor de panouri şi plăci termoizolante, reducerea consumului de energie, cum ar fi panourile termoizolante şi plăcile termoizolante cu spumă PIR, THERMOTOP. Totodată, credem că multe oportunităţi vor veni din investiţiile realizate de Topanel până în acest moment.”

Noemi Ritea, director de piaţă pentru România, Ungaria şi Moldova al producătorului de ferestre Velux:

„În ceea ce priveşte temerile, una dintre ele este inflaţia, care a influenţat şi va continua să influenţeze puternic deciziile românilor de a duce mai departe proiectele. Şi situaţia geopolitică este un factor de risc, cele două războaie vor genera incertitudini şi instabilitate economică. La acestea se adaugă calitatea construcţiilor, care de multe ori lasă de dorit, respectiv adaptarea lor la schimbările climatice. Pe de altă parte, România plusează mult la capitolul digitalizare şi conectivitate, care poate facilita accesul la clienţi noi. Un alt punct forte este popularizarea surselor de energie curate, în care ţara noastră a investit considerabil. Energia regenerabilă facilitează, la rândul ei, promovarea unor noi tipuri de produse, precum ferestrele acţionate solar. Şi, din nou, să nu uităm de renovarea energetică, care implică înlocuirea ferestrelor noi de mansardă.”

Ovidiu Păscuţiu, CEO-ul producătorului de materiale de construcţii Saint-Gobain România, deţinut de un grup francez:

„Cele mai mari temeri pentru 2024 includ incertitudinea economică şi instabilitatea geopolitică. Cu toate acestea, vedem oportunităţi semnificative în evoluţia tehnologică, creşterea cererii pentru soluţii sustenabile şi extinderea pieţelor internaţionale.”

Niculae Duşu, acţionar al producătorului de materiale de construcţii Celco din Constanţa:

„Principala temere a noastră este scăderea apetitului investiţional, generată de instabilitatea economică, la care se adaugă crizele politice şi războaiele care se intensifică pe mapamond. Pe lângă acestea, cea mai mai mare provocare pentru viitor este ambiţia Europei de a atinge zero emisii de carbon până în 2050, ambiţie nerealistă în condiţiile în care nu există tehnologii de captare a carbonului emis din procesele de producţie, de stocare şi utilizare a acestuia. Oricum, astfel de soluţii, dacă se vor găsi, vor atrage costuri uriaşe, costuri care nu se justifică atât timp cât o astfel de ambiţie nu este însuşită la nivel global.”

Mathieu Bauduin, CEO-ul pentru România al retailerului francez de bricolaj Leroy Merlin:

„Provocarea principală a anului vor fi, în continuare, instabilitatea regională şi mondială, efectele economice ale acesteia, dar şi dificultatea în a găsi produse cu o amprentă de carbon redusă. Pe de altă parte, bricolajul este o piaţă cu potenţial enorm, stimulată în permanenţă de consumatori în direcţia sustenabilităţii şi a calităţii, care va beneficia cu siguranţă de valul de renovare energetică necesar în România. Mai mult decât atât, suntem încrezători că 2024 va aduce şi o stabilizare a preţurilor, chiar o scădere a lor.”

Mariana Constantinescu Brădescu, acţionar al furnizorului de soluţii de amenajare pentru clădiri PiatraOnline:

„2024 este an electoral, iar asta este o frică pentru mediul de business, pentru că, în anii electorali, mediul de business este lăsat şi mai mult în umbră, iar focusul se duce pe alte ramuri. Oportunităţi? Suntem încă pe la «grădiniţa» dezvoltării ca infrastructură/ imobiliare/ orice domeniu de fapt, aşadar sunt multe de făcut, indiferent de climatul mondial.”

Răzvan Pârvulescu, head of business development al constructorului BTDConstruct din Bucureşti:

„Apreciem că instabilitatea economică internaţională, precum şi tensiunile geopolitice ar putea influenţa negativ parcursul acestui an, însă dorim să ne concentrăm pe perspectivele actuale, care indică o evoluţie bună. Din acest motiv, planurile noastre vor rămâne guvernate de optimism. Pe de altă parte, orice context dificil aduce progres, la fel cum perioada pandemiei a accelerat procesul de digitalizare în mai multe domenii.”