Abia s-au stins ecourile scandalului de la Bochum, localitatea germană unde Nokia a lăsat în urmă cu trei ani 2.300 de şomeri pentru a-şi muta fabrica la Cluj. De săptămâna trecută 2.200 de români, foşti angajaţi ai Nokia, devin victime ale globalizării, ale competiţiei acerbe de pe piaţa telefoanelor şi ale neputinţei finlandezilor de a se adapta la noua ordine telecom. Expansiunea smarphone-urilor declanşată odată cu lansarea iPhone de către Apple şi continuată de Google cu Android a modificat radical planurile finlandezilor de la Nokia în ceea ce priveşte piaţa europeană a telefoanelor mobile. Dacă înainte cei mai mulţi clienţi alegeau un telefon mai simplu, cu funcţii de bază, acum toţi doresc unul cu display capacitiv şi sistem de operare, care măcar să semene cu iPhone.

Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă, la finele săptămânii trecute, cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008 şi era considerată a fi una dintre marile investiţii de care România a avut parte în ultimul deceniu, alături de Renault la Dacia sau Ford la Craiova. Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Într-un comunicat intern al companiei, Nokia explică retragerea de la Cluj ca fiind determinată de situaţia actuală de pe piaţa europeană, unde se vând mai bine telefoanele inteligente în locul celor clasice.

Migraţia clienţilor către smartphone-uri putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, după succesul răsunător al revoluţionarului iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani Nokia a pierdut, pe rând, titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de la finele săptămânii trecute, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

Acum, finlandezii spun că doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa, care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă şi customizarea pachetului de vânzări. Aceste fabrici sunt aşteptate să joace un rol important în ceea ce priveşte satisfacerea clienţilor de smartphone-uri din Europa, Asia şi America, dar va exista şi în cazul acestora un impact asupra personalului în 2012. Primele date exacte vor fi comunicate în primul trimestru al anului viitor, după consultările cu reprezentanţii angajaţilor.

Primul semn negativ dinspre Nokia a venit la începutul anului, când a fost închisă divizia de cercetare şi dezvoltare din România; o astfel de mişcare anunţă şi o urmare în ceea ce priveşte producţia, este de părere Doru Lionăchescu, partener la casa de investiţii Capital Partners: "Percepţia Executivului este ruptă de realitate. Fie nu fac nimic, fie fac exact contrariul". Acesta crede că, având în vedere decizia Nokia, ar fi trebuit convocaţi toţi miniştrii şi traşi la răspundere. "O să fim loviţi peste degete de europeni până ne vom trezi la realitate. Atunci când Nokia s-a retras din Germania şi au investit în România, nemţii au negociat foarte dur şi au obţinut plăţi compensatorii", adaugă Lionăchescu.

Premierul Emil Boc a spus de miercurea trecută miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Deja au început negocierile cu mai multe companii străine, dintre care zece sunt în stadiu avansat, în vederea unor investiţii complementare în judeţul Cluj, aşa încât pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu a celui de-al doilea mare exportator al României să fie măcar parţial compensate.

Nu se ştie însă exact despre cine ar putea fi vorba, cu atât mai mult cu cât din motive de confidenţialitate numele acestor investitori strategici foarte mari, aşa cum i-a numit săptămâna trecută consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass , vor rămâne anonime până la anunţul concret al unei investiţii. "Sunt 21 de potenţiale proiecte, în valoare de peste un miliard de euro, care ar putea crea peste 8.000 locuri de muncă", a spus Vass. Totodată, la Ministerul Finanţelor sunt în evaluare alte 20 de proiecte de investiţii care au depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat, fiind vorba de investiţii de cel puţin cinci milioane de euro fiecare. Sunt însă toate acestea suficiente?