Incertitudinea creată de pandemie s-a încheiat şi locul i-a fost luat de incertitudinea creată de războiul din Ucraina. La început de 2022, toate departamentele financiare ale companiilor aveau calculele făcute, planurile de investiţii puse la punct, chiar dacă avansul preţurilor mai ridică câtva semne de întrebare. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, toate planurile s-au dat peste cap. Cum se raportează directorii financiari la noua realitate de business şi care sunt priorităţile lor?

Fără îndoială că pandemia a accelerat puternic tendinţa de digitalizare a businessului, iar departamentele financiare ale companiilor nu puteau rămâne în urmă. Izbucnirea războiului din Ucraina nu a pus în aşteptare digitalizarea, chiar dacă adaptarea la noul context este numărul unu pe agenda tuturor liderilor de business care ar putea fi afectaţi de situaţie, este de părere Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România. „Cred că prioritatea numărul unu din departamentele financiare este adaptarea la acest nou context de business. Digitalizarea ocupă un loc secund imediat. Digitalizarea este un instrument care poate contribui la optimizarea costurilor. Nu am văzut ca planurile de digitalizare să fie pe hold, dimpotrivă, se accelerează”, spune el. Zeno Căprariu este coordonatorul CFO Program în România, un proiect Deloitte dedicat directorilor financiari. Compania de consultanţă şi audit a derulat şi în 2022 studiul anual CFO Survey, un sondaj la care au răspuns liderii departamentelor financiare ale unora dintre cele mai mari companii din România. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul evenimentului CFO Summit 2022, videoconferinţă ajunsă la a treia ediţie, tema de anul acesta fiind digitalizarea departamentelor financiare ale companiilor. „Rolul directorului financiar s-a schimbat substanţial după 2008 încoace, el devenind o parte integrată în definirea strategiei, dar şi în execuţia strategiei.

Pentru a formula şi a urma o strategie de succes, cifrele sunt importante. Or, cine stăpâneşte mai bine cifrele decât directorii financiari?”, mai spune Zeno Căprariu. Chiar dacă pandemia, sau cel puţin efectul său în economie şi business, părea că păleşte, companiile erau deja sub presiunea inflaţiei, mai ales sub presiunea creşterii ameţitoare a preţului energiei care, pentru toată lumea, înseamnă un cost semnificativ de producţie. Cum au absorbit departamentele financiare şocurile consecutive? Pe ce îşi bazează directorii financiari calculele? „Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului şi evoluţia preţurilor energie şi mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor şi vom vedea mai departe sancţiuni economice, vedem inflaţia la mai mult de 8% în Uniunea Europeană şi o creştere economică de 1%”, răspunde Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare la Deloitte Germania.

El crede că economia europeană, de care România este puternic dependentă, nu va fi lovită atât de puternic de situaţia din Ucraina, cel puţin pe partea de export. Pe partea de aprovizionare însă, sunt câteva mărfuri, pe lângă petrol şi gaze, pe care Uniunea Europeană le importă din Rusia. „Piaţa de export către Rusia nu este atât de mare. Pentru toată Uniunea Europeană, Rusia înseamnă cam 2% din exporturi, la fel ca Suedia sau Ungaria. Implicaţiile sunt mai degrabă pe partea de aprovizionare.  Vorbim, în primul rând, de câteva mărfuri-cheie precum titanul sau paladiul”, mai spune Boersch. Tabloul la zi al consumului din Europa, care are un aport semnificativ la formarea şi creşterea PIB, arată bine, a mai spus Boersch, care a subliniat că în martie sentimentul consumatorului a  scăzut pe fond emoţional, din cauza războiului şi inflaţiei.  „Sentimentul consumatorului a scăzut foarte mult în martie 2022, cel mai mult din cauza războiului, dar şi ca reacţie la creşterea inflaţiei. Consumatorii au economii în exces, acumulate în pandemie, când nu au putut cheltui banii. În aceeaşi vreme, piaţa muncii a mers bine, aşa că acum sunt bani. Consumul încă are tracţiune.”

El a adus în discuţie trei scenarii în care se încheie conflictul din Ucraina. Primul, cel mai optimist, se referă la încheierea conflictului în câteva săptămâni. În acest caz, economia Europei nu ar suferi semnificativ şi redresarea economică de după pandemie şi-ar urma cursul. Al doilea scenariu este cel în care războiul se încheie până la finalul acestui an şi efectele sale ar fi de asemenea limitate. Al treilea scenariu, cel mai sumbru, ar fi ca războiul să continue şi anul viitor, care ar reduce creşterea economică din Europa la 1%, lucru care înseamnă practic stagflaţie – creştere economică foarte redusă sau aproape de zero şi inflaţie ridicată. În aceste condiţii, directorii financiari trebuie să se pregătească pentru oricare dintre cele trei scenarii pentru a planifica finanţele businessului. „Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile: optimist, mediu şi pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piaţă, care este încurajatoare pentru consum şi, de asemenea, există lichidităţi pentru România şi oportunităţi pentru regionalizarea lanţurilor de aprovizionare”, concluzionează Zeno Căprariu. Ce îi ţine noaptea treji pe directorii financiari ai celor mai mari companii din România? „Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică şi de creşterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflaţia avansează. Va fi de două cifre, dar depinde cât timp va fi de două cifre. Având o bază scăzută anul trecut, cu creşterea preţurilor la energie era clar că va merge pe tot lanţul.  Întrebarea este cât de repede va reuşi Europa să se adapteze la criza energiei şi a materiilor prime induse de războiul din Ucraina şi care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene”, răspunde Răzvan Popescu, CFO-ul Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, participant la CFO Summit 2022.

Adrian Dumitriu, CFO al Chimcomplex, spune că nu există perspective de scădere a preţurilor la energie, iar piaţa probabil că se va obişnui cu aceste preţuri ridicate de producţie. „Din perspectiva noastră vom trăi pentru mulţi ani într-o economie în care energia electrică şi gazele vor fi la preţuri ridicate. Nu credem că ne vom întoarce la preţurile din urmă cu doi ani. Cred că ne vom obişnui cu aceste preţuri ridicate”, spune el. În concluzie, pentru planificarea bugetelor companiilor războiul este cel mai important factor, dar directorii financiari nu pierd din vedere nici creşterea preţurilor materiilor prime şi a energiei, care a început înainte de izbucnirea conflictului armat, dar a fost amplificată de acesta. Cu toate acestea, digitalizarea departamentului a rămas o prioritate.

Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile războiului: optimist, mediu şi pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piaţă, care este încurajatoare pentru consum.

Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică şi de creşterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflaţia avansează. Va fi de două cifre,  dar depinde cât timp va fi de două cifre. Întrebarea este cât de repede va reuşi Europa să se adapteze la criza energiei şi a materiilor prime induse de războiul din Ucraina şi care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene.

Răzvan Popescu, CFO, Romgaz

Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului şi evoluţia preţurilor energie şi mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor şi vom vedea mai departe sancţiuni economice, vedem inflaţia la mai mult de 8% în Uniunea Europeană şi o creştere economică de 1%.

Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania