De metal, de ceramică, de safir, invizibile, fixe, mobile – aparatele dentare au devenit o normalitate în ultima vreme şi un indiciu că zâmbetul a căpătat o importanţă tot mai mare în complexul de elemente ale aspectului fizic. Într-o epocă în care afişarea pe reţelele de socializare este un miraj care atrage continuu adepţi, o dantură perfectă este un „must”.

Specialiştii se feresc să numească asta o „modă”, fiind mai mult un aspect care ţine cont de sănătate, însă afluxul mare de purtători din ultimii ani face ca aparatul dentar să nu mai fie, ca altădată, un motiv de ruşine, mai ales în rândul copiilor, ci mai degrabă un accesoriu cool.

„Aparatele ortodontice sunt construcţii speciale care sunt aplicate la nivelul aparatului dento-maxilar cu scopul de a preveni sau de a trata anomaliile dentare şi/sau dentomaxilare. Deşi preferabil la vârste la care procesele de creştere şi dezvoltare ale organismului sunt prezente, tratamentul ortodontic nu este exclus la nicio vârstă”, spune prof. dr. Ecaterina Ionescu, preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi.

O dovedeşte numărul mare al celor trecuţi de 30, chiar 40 de ani, care aleg să aducă un „upgrade” zâmbetului lor în ultima perioadă. În funcţie de modul în care se racordează la arcada dentară, aparatele dentare se clasifică în fixe (metalice sau ceramice), mobile şi invizibile (aligners). Preţurile pentru aparatele fixe variază între 2.500-3.000 de lei şi 4.900 de lei pe arcadă, fiind în creştere pentru celelalte tipuri.  Durata purtării lor depinde de o sumedenie de factori, precum tipul problemei care trebuie rezolvată, gravitatea acesteia, vârsta pacientului, direcţiile de creştere ale dinţilor, reactivitatea individuală. În medie, durata este însă cuprinsă între un an şi jumătate şi doi ani şi jumătate. Deşi nu există date cu privire la numărul pacienţilor care poartă sau au purtat astfel de aparate dentare, frecvenţa anomaliilor dentare şi/sau dento-maxilare este în continuă creştere, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi.

„Explicaţia pentru creşterea numărului de purtători de aparate dentare este, pe de o parte, incidenţa crescută a anomaliilor dentomaxilare la copii şi a celor netratate la generaţia adultă, dar şi modificarea abordării pacienţilor de către specialişti. Azi nu te uiţi doar la dinţi şi radiografii, ci şi la aspectul şi proporţiile faciale, articulaţie, musculatură, la cum respiră pacientul, cum mestecă, vorbeşte, zâmbeşte, la postură. Totul pentru un rezultat estetic şi funcţional maxim”, spune Narcisa Sorop, directorul executiv al Asociaţiei Medicilor Dentişti cu Practică Privată din România (AMSPPR).

Cum tehnologia a avansat în ultimii ani, tratamentul ortodontic a devenit mult mai atractiv pentru majoritatea oamenilor. Pe lângă faptul că aparatul dentar ajută la îmbunătăţirea muşcăturii, la alinierea şi poziţionarea corectă a dinţilor, el schimbă şi fizionomia feţei în bine, adică modifică puţin profilul feţei, concomitent cu corectarea muşcăturii, sau schimbă consistenţa buzelor, odată cu poziţionarea corectă a dinţilor din faţă, explică dr. Anca Temelcea, medic primar ortodonţie şi ortopedie dentofacială la clinicile Dr. Leahu şi doctor în ştiinţe medicale. „Se poate opta pentru un aparat dentar cu bracheţi metalici ce au elasticele în diverse culori, în funcţie de culorile preferate sau de anotimp, şi, astfel, purtătorii să şi-l personalizeze conform culorii preferate. La fel de utile şi la modă sunt şi aparatele dentare invizibile sau transparente, fie aplicate pe interiorul dinţilor, fie realizate din gutiere transparente, pentru persoanele care nu vor să afişeze faptul că urmează un tratament ortodontic”, spune dr. Anca Temelcea.

Pentru copiii cei mai mici, care încă nu au toţi dinţii definitivi, există aparate dentare speciale, mobile, viu colorate cu elemente din sârmă şi care contribuie la modificarea poziţiei dinţilor sau corectarea muşcăturii, până la apariţia danturii definitive.

Se poate opta pentru un aparat dentar cu bracheţi metalici ce au elasticele în diverse culori, în funcţie de culorile preferate sau de anotimp şi, astfel, purtătorii să şi-l personalizeze conform culorii preferate. La fel de utile şi la modă sunt şi aparatele dentare invizibile sau transparente, fie aplicate pe interiorul dinţilor, fie realizate din gutiere transparente, pentru persoanele care nu vor să afişeze faptul că urmează un tratament ortodontic.

Cu cât un copil merge mai din timp la un medic specialist ortodont, începând cu vârsta de trei ani, cu atât este mai bine şi pot fi interceptate anomaliile de la nivelul danturii. Totuşi, există aparate dentare potrivite pentru orice vârstă, aşa că oamenii de 30, 40 sau chiar peste 50 de ani decid adesea să apeleze la un tratament ortodontic, deoarece rezultatele obţinute îi ajută să-şi recapete zâmbetul şi să se integreze mult mai uşor în societate. „De curând, am avut un pacient care avea 74 de ani şi şi-a dorit un tratament ortodontic pentru a obţine o dantură perfect funcţională. Este un serviciu pe care îl poţi accesa la orice vârstă, în funcţie de nevoie, şi doar în urma unui plan discutat cu medicul specialist.” În funcţie de cât de mult se vede aparatul, preţul aparatelor este mai mare sau mai mic. Astfel, aparatele dentare invizibile sunt cele mai scumpe şi ajung să coste câteva mii bune de lei. „Durata de purtare a aparatului dentar depinde foarte mult de anomalia cu care se prezintă pacientul la medicul ortodont. În general, în şase luni se obţine alinierea dentară, restul de perioadă, statistic vorbind, un an sau un an şi jumătate, este utilizat în economia tratamentului ortodontic pentru corectarea muşcăturii. Aceasta este etapa cea mai grea de suportat de către pacient, deoarece în momentul în care observă că are dinţii drepţi, zâmbeşte şi are altă încredere, nu înţelege de ce trebuie să mai poarte câteva luni aparatul dentar.” Principalele probleme cu care se prezintă pacienţii sunt cele legate de poziţionarea dinţilor, care fie sunt înghesuiţi, fie strâmbi, spune medicul de la clinicile Dr. Leahu. Mulţi pacienţi care au strungăreaţă, adică au spaţiu între dinţii frontali, vin pentru un tratament ortodontic deoarece îşi doresc să micşoreze acel spaţiu şi să aibă o dantură aliniată frumos. O altă problemă cu care se prezintă pacienţii în cabinet este şi cea legată de muşcătură. Observă acasă că nu muşcă tocmai corect şi, ajungând la medic, constată că trebuie să poarte un aparat dentar, deoarece funcţiile masticatorii sunt afectate.

„Această «modă» a fost încurajată cumva şi de pandemia care a readus în conştiinţa oamenilor necesitatea de a face prevenţie şi, de ce să nu fim oneşti, în multe cazuri a ajutat şi purtarea măştii de protecţie pentru că ascunde bine aparatele metalice. Astfel, sub protecţia măştii mai mulţi au avut curaj să facă acest pas important”, spune Beatrice Pătraşcu, fondatoarea clinicilor The Gentle Dentist din Bucureşti. Ea spune că, la fel ca orice fenomen, şi acesta al orientării spre purtarea aparatelor dentare poate suferi fluctuaţii, dar nu ia calcul o finalitate a acestuia.

Această „modă” a fost încurajată cumva şi de pandemia care a readus în conştiinţa oamenilor necesitatea de a face prevenţie şi, de ce să nu fim oneşti, în multe cazuri a ajutat şi purtarea măştii de protecţie pentru că ascunde bine aparatele metalice. Astfel, sub protecţia măştii mai mulţi au avut curaj să facă acest pas important.

Din punctul ei de vedere, nu este o modă sau un trend, ci o evoluţie firească datorită conştientizării importanţei sănătăţii şi, poate, rodul muncii generaţiilor de stomatologi care au înţeles că trebuie să educe pacientul să facă şi prevenţie. „În clinica Gentle Dentist, s-a înregistrat o creştere a solicitărilor în 2021, când oamenii au realizat că vor purta mască pentru cel puţin încă doi ani şi au profitat că pot să ascundă aparatele. Cel mai tânăr pacient care a beneficiat de tratament cu aparat mobil are cinci ani, dar avem pacienţi şi de trei ani care au tratamente interceptive – acestea folosesc creşterea pentru a transforma o problemă dificilă într-una mai uşoară”, spune Beatrice Pătraşcu.

Totuşi, având în vedere statisticile care plasează România pe ultimele locuri în rândul ţărilor europene în privinţa igienei dentare, pentru mulţi ani de acum încolo încă va fi vorba mai mult despre tratarea unor probleme şi mai puţin despre o prevenţie în medicina dentară, cred specialiştii din cadrul reţelei naţionale de clinici Junior & Family Dental Center.

„Dacă este însă să privim cu optimism, putem spune că generaţia tinerilor de 20-25 de ani, mai ales cei educaţi, este mult mai preocupată de aspectul danturii şi pune mult preţ pe prevenţie, astfel încât într-un orizont mai îndepărtat de timp vom putea asista la o schimbare de paradigmă, în sensul că medicul stomatolog va ajuta pacientul să prevină problemele mai grave şi, sperăm, nu vom mai fi în situaţia în care singura soluţie să fie extracţia”, spune Dan Drăghici, CEO şi fondator al Drăghici Dental.

Dan Drăghici, CEO şi fondator al Drăghici Dental

Generaţia tinerilor de 20-25 de ani, mai ales cei educaţi, este mult mai preocupată de aspectul danturii şi pune mult preţ pe prevenţie, astfel încât într-un orizont mai îndepărtat de timp vom putea asista la o schimbare de paradigmă, în sensul că medicul stomatolog va ajuta pacientul să prevină problemele mai grave şi, sperăm, nu vom mai fi în situaţia în care singura soluţie să fie extracţia.

Reţeaua Junior & Family Dental Center are mai multe clinici proprii sau partenere în Iaşi, Bucureşti, Timişoara şi Bacău. În fiecare dintre aceste oraşe au fost creşteri semnificative, de la an la an, ale numărului de pacienţi pentru care s-a ales soluţia aparatului dentar. Preocuparea mai mare a tinerilor pentru partea estetică a danturii este unul dintre motive, alături de lărgirea gamei de aparate dentare, care a făcut ca un număr mai mare de patologii să poată fi tratate apelând la această soluţie terapeutică.

Denisa Zaharia, fondator şi managing partner al clinicii PerfectDent, estimează o creştere a tratamentelor ortodontice cu 40% în ultimii doi ani, pe baza mai multor factori, printre care se numără inovaţiile din mediul digital şi tehnologic, interesul în creştere al pacienţilor şi atenţia mai mare pentru sănătate ca urmare a pandemiei.

„Foarte multe activităţi cu care eram obişnuiţi au trecut în mediul online şi, ca urmare, adulţii au devenit mult mai atenţi la propria înfăţişare, la aspectul dinţilor şi la orice dizarmonie la nivelul zâmbetului lor, care până acum trecea neobservată”, spune Denisa Zaharia.

O treime (33,7%) dintre părinţi nu au fost vreodată cu copiii la stomatolog, în creştere cu 5% faţă de anul trecut, fiind cel mai mare procent înregistrat în ultimii patru ani, potrivit celui mai recent studiu de piaţă anual Kantar, comandat de reţeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu.

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au declarat că în 2020, din totalul cheltuielilor pentru asistenţa medicală din România, din fondul unic de asigurări sociale de sănătate, medicina dentară a reprezentat doar 0,33%, astfel că această ramură a fost numită „Cenuşăreasa asistenţei medicale”.

Rezultatele analizei Kantar mai arată că motivele principale pentru care românii nu se programează la medicul dentist sunt autodiagnosticarea (69%), dar şi lipsa resurselor (35% - bani; 20% - timp). Scade, în schimb, procentul celor care se tem de stomatolog.

Piaţa locală de stomatologie a depăşit valoarea de 2,33 miliarde de lei în 2020, această valoare reprezentând veniturile cumulate ale celor aproximativ 6.400 de companii active analizate de Coface România.