Firma de consultaţă şi audit EY a lansat săptămâna trecută o nouă ediţie a studiului „Baromentrul afacerilor de tip start-up din România” la care au răspuns 301 de antreprenori români ce conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani. În urma studiului portretul antreprenorului român se conturează astfel: este tânăr (până în 35 de ani), se află la primul test în mediul antreprenorial,  de cele mai multe ori afacerea este fondată din economiile personale (69%), lucrează în medie 10 ore pe zi şi câştigă cel mult 1000 de euro pe lună din afacere.

„Start-up-ul, prin definiţia noastră, este o companie pre-zentă pe piaţă de cel mult trei ani. Majoritatea antre-pre-norilor (81%) au sub 35 de ani şi nu au pornit la drum singuri, 54% din start-up-uri fiind înfiinţate de doi sau mai mulţi fondatori, astfel că noile generaţii de antreprenori sunt dispuse să împartă riscul. Vedem că antreprenorii din Ro-mânia stau bine la acest capitol dacă luăm în calcul că, la nivel internaţional, doar 16,1% dintre start-up-urile de mare poten-ţial au un singur fondator“, a spus Mihaela Matei, special projects officer în cadrul EY România.

Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, adică lucrează cu 21% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. 27% dintre antreprenori depăşesc limita celor zece ore, unii ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi. Însă veniturile nu sunt chiar pe măsura aşteptărilor. 38% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 33% ajung la câştiguri de până la 1000 de euro, iar 11% depăşesc nivelul de 2.000 euro pe lună. Asta în condiţiile în care în România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro, potrivit studiului.

Primii doi ani într-o afacere antreprenorială sunt cruciali şi cei mai grei, deoarece veniturile întârzie să apară, iar afacerea trebuie să crească. „Da, în primii doi ani tot ce poţi face este să ai venituri care să-ţi acopere facturile. După aceşti doi ani de supravieţuire (9 din 10 antreprenori nu supravieţuiesc) intri  în altă etapă, te uiţi la investitori, dar şi în această etapă veniturile îţi sunt de ajuns să-ţi plăteşti facturile şi cam atât, dar valoarea companiei poate creşte”, spune Florin Grosu, co-fondator Traderion, prezent la evenimentul de lansare a studiului. „Primii doi ani  au fost ani de investiţii, bani personali pe care i-am băgat în proiect. Eu nu sunt plătită nici acum din Digital Kids”, a punctat Tincuţa Baltag, fondator Digital Kids.

Pe de altă parte, Silviu Andrei Petran, asociat Materia, business care pro-duce obiecte de mobilier, decoraţiuni şi corpuri de ilu-minat din lemn recuperat şi reciclat, susţine că „nu suntem o zonă de normalitate, cred ca ar trebui zona de startup să fie diferenţiată astfel încât oamenii care ar vrea să intre în antreprenoriat să nu fie nevoiţi să se gândească că trebuie să plătească 70% taxe pe salariile lor. Atunci când o să ajungem  în zona de normalitate lucrurile o să fie diferite, oamenii o să fie mai cinstiţi, o să avem mai multe locuri de muncă declarate, venituri mai mari la stat, mai multi angajaţi pentru care se vor plăti taxe.  Până atunci o să mergem pe sistemul asta cu salariu minim pe economie, cu două ore pe cartea de muncă pentru că asta este stilul antreprenorial actual, într-o formă sau alta.”

Tot mai mulţi tineri vor să fie proprii şefi şi să pornească un start-up, însă se lovesc de mai multe obstacole. Ca şi în anii trecuţi, birocraţia a fost indicată ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclarităţile legislative, lipsa de informaţii, legislaţia stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocraţiei.

„Antreprenorii, cel puţin la început, se confruntă cu lipsa informaţiilor legate despre legislaţie, fiscalitate, surse de finanţare şi aşa mai departe. Aş face un fel de platformă online în care aş organiza competiţii între liceeni, simulări de business cu premii, şi această platformă ar trebui să conţină şi aceste informaţii de legislatie, fiscalitate şi aşa mai departe”, afirmă Tincuţa Baltag.