RECENT, GIGANTUL OLANDEZ PHILIPS ŞI-A MUTAT SEDIUL DIVIZIEI DE HEALTHCARE DIN EUROPA DE SUD-EST LA BUCUREŞTI, acolo de unde Alexandru Popescu a devenit responsabil pentru coordonarea şi dezvoltarea businessului în nouă state din regiune. Anterior, deciziile legate de regiune în cadrul diviziei se luau la Zagreb, iar mutarea centrului de greutate la Bucureşti face parte dintr-o strategie mai amplă a Philips, aceea de a se concentra pe consolidarea poziţiei pe segmentul de healthcare. “România este a doua ţară ca importanţă din regiune pentru Philips având în vedere populaţia şi potenţialul imens de dezvoltare”, spunea Alexandru Popescu într-un interviu acordat la patru zile de la preluarea mandatului.

Popescu (40 de ani) vine cu o experienţă de aproape 15 ani în industria de sănatate pe care şi-a clădit-o în cadrul unor companii precum Medicover, Euromedic, Regina Maria, iar cel mai recent Amethyst, un proiect pornit din România şi extins în regiune. Este de profesie jurist, a cochetat cu industria telecom, însă cel mai mult îi place să lucreze în cadrul sectorului de sănătate. Primul contact cu businessul l-a avut la Connex, despre care spune că a fost o şcoală excepţională pentru oricine a lucrat acolo datorită capitalului şi procedurilor pe care le-au implementat şi care s-au răspândit în toate domeniile.

Spune că a analizat mult decizia de a veni la Philips, dar nu se referă la aceasta ca la o schimbare. “Nu e o schimbare dramatică, ci aceeaşi poveste văzută dintr-un unghi puţin diferit. Sunt aceiaşi oameni cu care vorbeşti, medicii, şi aceleaşi companii medicale cu care lucrezi”.

Dacă înainte era cel care punea la punct proiecte de dezvoltare pentru companii, acum sarcina lui este să fie la curent cu tot ceea ce au de gând să facă alţii, cu orice “intenţie declarată (de investiţii - n.red.) pentru următorii doi ani”.

Philips se luptă cu Siemens şi GE pe o piaţă a echipamentelor medicale care în anii buni era de aproximativ 150 milioane de euro. Era perioada 2007-2008, când se dotau cu aparate mari spitale publice şi când Ministerul Sănătăţii organiza licitaţii. A urmat apoi extinderea puternică a sectorului privat, când marii operatori au prins gustul extinderii şi au pus bazele unei reţele alternative de sănătate unde se pot găsi aproape orice servicii.   

“Pentru mine era inimaginabil cum avea să se transforme această piaţă în zece ani. n 2003, când am început la Medicover, aveam o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro ca lideri de piaţă, iar următorul jucător era la jumătate din cifra noastră de afaceri. Acum vorbim de companii cu cifră de afaceri care se apropie de 100 milioane de euro.”

Piaţa privată de servicii medicale este estimată la 500-600 milioane de euro, iar liderul este MedLife, companie care anul acesta aşteaptă afaceri de peste 80 de milioane de euro şi care a anunţat că ar putea atinge pragul de 100 milioane de euro în 2016. Afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro mai realizează şi Regina Maria, Medicover sau Sanador, companii care şi-au crescut businessul puternic în ultimii ani susţinute de evoluţia ascendentă a pieţei, dar şi de noile investiţii derulate. De fapt, cea mai agresivă perioadă de extindere a fost până în 2011, ulterior proiectele de dezvoltare fiind răzleţe.

Alexandru Popescu este însă de părere că lucrurile încep să se mişte din nou în piaţa de servicii medicale, ceea ce se traduce în oportunitate pentru compania pe care o reprezintă: “Sunt intenţii. Fie că vorbim de facilităţi outpatient (ambulatoriu - n.red.) sau de lucruri mai sofisticate, ca de exemplu radioterapia, piaţa se mişcă din nou pregătindu-se pentru o nouă etapă. A fost o perioadă de precauţie care s-a terminat. Proiectele publice vor avea un rol foarte important pentru că, dacă este cineva care a rămas dator în piaţa aceasta în ultimii zece ani, este partea publică. Partea privată a investit foarte mult şi va continua să investească”.

n sectorul public, în capitală, de anul trecut sunt în derulare investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro, cel mai mare proiect fiind cel de la Spitalul Foişor, unde se ridică o unitate de stat, prima investiţie de la zero într-un spital public după 1990. Este un proiect al Primăriei Capitalei (Spitalul Foişor a fost descentralizat şi este în administrarea primăriei). Tot primăria mai ridică un nou spital de copii, la Victor Gomoiu, în apropierea Arenei Naţionale.

ALEXANDRU POPESCU ESTE DE PĂRERE CĂ, SIMULTAN CU INVESTIŢIILE PUBLICE, INDUSTRIA ŞI MARII JUCĂTORI DIN SECTORUL PRIVAT SE PREGĂTESC DE O NOUĂ ETAPĂ, care ar presupune intrarea jucătorilor strategici în această piaţă, ceea ce se va întâmpla în 2015: “Piaţa a ajuns la maturitate. n perioada în care eram parteneri cu 3i (fondul de investiţii a fost în acţionariatul Reginei Maria în perioada 2007-2010 - n.red.), când la Londra se vorbea despre piaţa locală, se spunea că, dacă nu există o companie care are 100 de milioane de euro cifră de afaceri sau o valoare de peste 100 de milioane de euro, atunci nu prezintă interes pentru investitori.

Fondurile foarte mari sau strategici nu vin să aglutineze piaţa, ci aşteaptă ca ea să capete consistenţă şi atunci se hotărăsc să facă pasul. Sunt companii care au ajuns la acest nivel şi care ar putea face obiectul interesului unui mare jucător”. Chiar dacă în capitală lucrurile nu sunt poate atât de dinamice ca altădată, sunt zone din ţară unde proiectele există, a mai precizat Popescu: “Diferenţa dintre ce a fost înainte şi ce este acum este că înainte erau doi sau trei jucători foarte mari care făceau lucruri şi erau foarte vizibili. Acum sunt mai mulţi jucători regionali cu diferite planuri de dezvoltare. n ţară lucrurile se mişcă”.

Anterior, piaţa de servicii medicale private creştea cu 30-40% pe an sau chiar mai mult; acum, ritmul este mult mai domol, dar mai bine aşezat - la un nivel de 500 de milioane de euro, o creştere de 10% înseamnă mult şi generează aşteptări mari.