În ultimii ani, în contextul noilor provocări prin care trece mediul de business de la nivel global, cererea pentru programele de executive MBA este în creştere, pentru că vin nu doar cu o viziune de ansamblu asupra întregului ecosistem de business şi pot învăţa un tânăr manager aspectele necesare conducerii unei afaceri, ci le oferă absolvenţilor şi posibilitatea de a avansa în carieră, cu creşteri salariale sau cu oferte de a schimba compania. Cât interes acordă românii programelor de acest tip?

Suntem într-o situaţie pe care nu am fi putut să o punem în planurile noastre anterioare pe trei sau cinci ani, această perioadă este o mare provocare. Cum pot liderii pot face faţă acestei situaţii? Cred că au nevoie de curaj şi rezilienţă, acestea sunt cele două caracteristici principale necesare. Nu există superbărbaţi sau superfemei, chiar şi liderii sunt oameni până la urmă. Cred că fiecare dintre ei are nevoie de aceste abilităţi personale pe care trebuie să le dezvolte şi pe care oamenii lor să se poată baza.

Asta este ceea ce încercăm în programele noastre – să echipăm cu aceste cunoştinţe lideri care sunt deja destul de experimentaţi, lideri care vin din această parte a lumii care a trecut prin atât de multe tranziţii”, a spus Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy, în cadrul unui eveniment organizat de şcoala de business la Viena.

Investiţie cu randament garantat

Conform unui studiu realizat de WU Executive Academy, în medie, salariile absolvenţilor de MBA şi EMBA au crescut cu 30% după ce au urmat un astfel de program. „Avem o viteză de avansare foarte bună în cohorte, într-un interval de timp de un an, doi sau trei ani ei fac upgrade-uri. Ceea ce văd deja în această clasă, de exemplu, este că erau trei persoane care se mută cu munca în străinătate, astfel că sunt mult multe mişcări şi sunt mişcări foarte bune”, a spus Phillip Nell, directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest, în cadrul aceluiaşi eveniment.

În România, WU Executive Academy organizează programul Executive MBA Bucharest din anul 2006, iar până în prezent are 444 de absolvenţi. programul se desfăşoară pe parcursul a 16 luni, în regim part-time, şi cuprinde 14 module care încorporează noţiuni de management general şi leadership global, dar şi noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analytics şi change management.

Studenţii de EMBA provin din industrii precum IT, finanţe, comerţ, la FMCG, domeniul medical, energie, servicii, transporturi, agricultură, construcţii/inginerie, educaţie sau avocatură.

„Avem o viteză de avansare foarte bună în cohorte, într-un interval de timp de un an, doi sau trei ani ei fac upgradeuri. Ceea ce văd deja în această clasă, de exemplu, este că erau trei persoane care se mută cu munca în străinătate, astfel că sunt mult multe mişcări şi sunt mişcări foarte bune.”

Phillip Nell, profesor, director academic al programului WU Executive MBA Bucharest

De altfel, domeniul financiar, IT&C şi industria sunt în topul clasamentului industriilor care trimit cei mai mulţi manageri români să urmeze un program de executive MBA. Astfel, pe primul loc este sectorul de finanţe – asigurări, cu o pondere de 23% în rândul studenţilor din ultimele trei cohorte, urmat de IT&C, cu 21% dintre ei, şi de industrie/producţie, cu 9% dintre studenţi, după cum arată datele de la WU Executive Academy. „Sunt apropiate una de alta primele două industrii. Industria financiară este o parte importantă în program, există o mulţime de firme bune acolo, au şi bani şi îşi susţin angajaţii să urmeze astfel de programe. Cred că sectorul financiar este încă relativ puternic, IT-ul este întotdeauna puternic. Următoarele sectoare din top sunt variate, ceea ce înseamnă că vin studenţi din diferite domenii, ceea ce este exact ce ne dorim”, a spus Phillip Nell.

În medie, studenţii din ultimele trei promoţii ale Executive MBA Bucharest aveau 15 ani de experienţă de muncă şi şapte ani de experienţă în poziţii de management, dar condiţia pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA este de a avea minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să aibă o diplomă de licenţă. În total, 58% dintre studenţii din perioada menţionată ocupau poziţii de middle management, 22% dintre ei erau în poziţii de top management, 12% erau în funcţii de entry-level management, 5% erau antreprenori, iar 3% nu aveau angajaţi în responsabilitate.

„În Bucureşti avem un program cu senioritate, în care oamenii sunt foarte experimentaţi. Avem 14 module, dintre care două sunt la Viena, primul şi ultimul, iar cel din mijloc este în SUA. Asta înseamnă că avem 11 module în Bucureşti şi trei în alte oraşe. Cred că ceea ce este foarte special la program este că este internaţional şi global în ceea ce priveşte profesorii, iar în ceea ce priveşte conţinutul, este foarte adaptat la vremurile actuale. Dar, în acelaşi timp, este local pentru că grupul ţintă, studenţii sunt preponderent români sau locuiesc în România. Aceasta este o combinaţie unică”, a mai spus Phillip Nell.

De asemenea, 65% dintre studenţii din ultimele trei promoţii ale programului de EMBA sunt bărbaţi şi 45% sunt femei, însă această pondere este una care se îmbunătăţeşte în ultimul an, după cum afirmă directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest. „În ultimele clase, ponderea bărbaţilor faţă de cea a femeilor a fost de 60% cu 40% sau 50% cu 50%. În ultimii trei ani, a fost de  cam 65% cu 35%, doar că această ultimă cohortă a fost foarte bună. Cea mai nouă clasă are şi câteva femei foarte puternice. De asemenea, preşedintele clasei este femeie anul acesta”, spune profesorul.

Taxa pe care o plătesc studenţii acestui program este de 42.000 de euro. În general, dintr-o clasă a programului, 30% dintre studenţi îşi plătesc singuri cursurile, o treime îşi plătesc parte în parte cu firma, iar pe o treime firma îi sponsorizează total. „Preţul a fost de 39.000 de euro, dar tocmai l-am schimbat la 42.000 de euro din cauza inflaţiei şi a altor factori. Dar preţul de 42.000 de euro este preţul oficial pentru că avem burse pe care le oferim şi astfel preţul este mai mic. Un număr de oameni primesc burse şi un număr dintre studenţii noştri sunt finanţaţi, cel puţin într-o oarecare măsură, de către angajatori. Acest lucru se schimbă puţin de-a lungul anilor, uneori sunt mai mulţi, alteori sunt mai puţini”, a detaliat Phillip Nell.

„Cred că liderii au nevoie de curaj şi rezilienţă, acestea sunt cele două caracteristici principale necesare. Nu există superbărbaţi sau

superfemei, chiar şi liderii sunt oameni până la urmă. Cred că fiecare dintre ei are nevoie de aceste abilităţi personale pe care trebuie să le dezvolte şi pe care oamenii lor să se poată baza. Asta este ceea ce încercăm în programele noastre, să echipăm cu aceste cunoştinţe liderii.”

Barbara Stöttinger, decan, WU Executive Academy

În plus, el notează că programa cursurilor este adaptată în fiecare an la evenimentele majore care au loc în economia globală şi că sunt şi studii de caz din România incluse în aceste cursuri. „În fiecare clasă, în fiecare an, apar anumite subiecte noi de discuţie în timpul cursurilor. Deci, dacă există un curs despre strategie, dacă preţul acţiunilor Tesla scade, de exemplu, am putea discuta despre asta, dacă apare inflaţia, discutăm şi despre asta. Fiecare cohortă are un subiect fierbinte pentru că încercăm să facem legătura cu ceea ce se întâmplă în prezent”,  a concluzionat el.

În mijlocul implementării AI-ului

În această perioadă guvernată de evoluţia tehnologiilor, liderii companiilor nu vor fi înlocuiţi de inteligenţa artificială, de tehnologie. Unele joburi se vor modifica, dar nu vor dispărea cu totul, iar liderii companiilor trebuie să vadă inteligenţa artificială ca pe un instrument în modul lor de a conduce organizaţia, cred profesorii de la şcoala de business WU Executive Academy. „Nu cred că inteligenţa artificială va înlocui liderii, dar ei trebuie să cunoască tehnologia, trebuie să aibă cunoştinţe despre aplicaţii, despre limitările tehnologiei, despre dezvoltarea ei, trebuie să-şi folosească abilităţile de conducere în aceste situaţii. Şi cred că inteligenţa artificială este un exemplu bun despre cum liderii pot face parte din planificarea lumii, având în vedere că nu ştim în ce direcţie va merge. Aceasta este situaţia în care liderii au nevoie de capacităţile lor de a vedea lucrurile într-un mod pozitiv şi de a privi înainte, aici intră în joc curajul şi rezilienţa”, a declarat Barbara Stöttinger.

În plus, decanul WU crede că inteligenţa artificială le poate fi de folos liderilor de companie să ia anumite decizii de business sau să-şi desfăşoare activitatea de zi cu zi. Mai mult, inteligenţa artificială este în mijlocul procesului de implementare în companii, astfel că mai urmează procese la care liderii şi companiile trebuie să se adapteze şi pe care trebuie să le folosească în favoarea lor.

„Având în vedere ceea ce spun experţii, eu cred că suntem în mijlocul implementării inteligenţei artificiale, nu suntem la final. Vedem anumite aplicaţii, este din ce în ce mai bine în fiecare an, avem bazele tehnologice şi de infrastructură pe care acum le poate porni. Cred că inteligenţa artificială poate servi foarte bine liderilor în luarea deciziilor. De exemplu, în medicină, chiar dacă eşti excelent în domeniul tău, nu poţi să analizezi foarte multe cercetări ştiinţifice, iar inteligenţa artificială poate fi de ajutor în această privinţă, poate să-ţi dea un rezumat, îţi poate arăta nişte direcţii”, a adăugat Barbara Stöttinger.

VUCA vs. BANI

În ceea ce priveşte leadershipul, ea face o comparaţie între un concept care a fost valabil pentru companii pentru o perioadă lungă – VUCA – şi unul care a apărut recent pentru a caracteriza mediul în care activează liderii şi companiile lor.  „Am avut lumea VUCA, adică acronimul pentru volatil, incert, complex, ambiguu, ceea ce a fost un termen cheie pentru mulţi ani. Ceea ce vedem acum la un nivel chiar ridicat este ceea ce experţii numesc BANI, acronimul pentru fragil, anxios, neliniar şi de neînţeles. Această abreviere care a apărut unul sau doi ani pentru a descrie ceea ce vedem în mediul unei companii chiar acum, arată o situaţie şi mai complexă. Deci, liderii trebuie să navigheze într-un context care este cu adevărat extrem de greu de citit şi se care se poate schimba de la un minut la altul, nu există evoluţii liniare. Aşadar situaţia este extrem de volatilă acum şi apar întrebări despre cum conduci o companie”,  a explicat decanul WU.

Din punctul său de vedere, în acest context, liderii companiilor trebuie, în primul rând, să-şi cunoască instrumentele cu care lucrează, ce are de făcut, să-şi cunoască situaţia financiară, piaţa pe care activează, cum să se adreseze clienţilor.

„Dar, în acelaşi timp, leadershipul devine mult mai complex în ceea ce priveşte modul în care iei deciziile de viitor pentru compania ta. Atunci când vorbim despre planificarea strategică, cum poţi să faci un plan dacă nu ştii ce se va întâmpla peste trei luni de acum înainte? Şi cred că suntem în această situaţie acum, am văzut asta în ultimele două luni şi vedem asta tot mai mult. Şi, în acelaşi timp, atunci când te uiţi la companie, la cum să o conduci, ai responsabilitatea oamenilor, a echipelor, şi cred că ceea ce aşteaptă oamenii de la un lider este un anumit grad de siguranţă şi de direcţie”, a concluzionat Barbara Stöttinger.

O lecţie învăţată în corporaţie şi aplicată în mediul academic & antreprenorial

La rândul său, Martin Giesswein, expert în transformare digitală şi profesor în cadrul WU Executive Academy, a vorbit despre transformarea digitală pe care trebuie să o coordoneze liderii companiilor şi despre cum oamenii trebuie să fie în centrul acestui proces.

„Una dintre cele mai mari cereri din partea mea pentru liderii de afaceri este una foarte simplă: să includeţi angajaţii în proiectele de transformare digitală. (...) Aşa construim sisteme digitale într-un mod etic, corect, prin incluziunea tuturor părţilor interesate. Şi primul lucru este să identificăm părţile interesate, clienţii, angajaţii, partenerii, societatea, legislatorii, oricare ar fi ei, companiile trebuie să-i reunească pentru a construi un sistem. În plus, ei trebuie să se asigure că niciuna dintre valorile utilizatorilor nu este afectată negativ de această transformare digitală a organizaţiei”,  a spus Giesswein în cadrul aceluiaşi eveniment.

Martin Giesswein a lucrat timp de nouă ani în compania Nokia, până în anul 2013, şi a vorbit despre cauzele eşecului companiei în care a lucrat, printre care a fost şi refuzul de a se adapta la nevoia de transformare digitală. „În timp ce am avansat în carieră, compania a scăzut pentru că nu înţelegeam cum funcţionează digitalizarea, nu înţelegeam care sunt principiile de bază ale economiei digitale. Eram atât de orbi şi, când îmi amintesc despre această perioadă, îmi dau seama că m-am încăpăţânat degeaba uneori: am crezut că iPhone-ul va dispărea, că app store nu este important, că nu trebuie să facem platforme, ecosisteme, modele de abonament la Nokia”, a explicat el.

În activitatea sa de după plecarea de la Nokia, profesorul a ajuns să folosească tehnologia în activitatea sa de predare, precum şi în activitatea sa de antreprenor. Acum, el lucrează cu liderii companiilor pentru a-i învăţa cum să includă tehnologia în evoluţia companiilor lor. „Între timp am ajuns la partea pozitivă a digitalizării şi o folosesc pentru mine ca lector, ca proprietar de afacere, misiunea mea este ca acele greşeli pe care le-am făcut în Nokia, acele cinci greşeli de management să nu le mai facă cineva vreodată. Dar, din păcate, când lucrez cu companii din asigurări, cu bănci, cu furnizori de mobilitate, mai văd că unele dintre acele greşeli se repetă. Inteligenţa artificială este unul dintre subiectele principale în acest moment pentru că este o cristalizare a digitalizării. Când vine vorba de asta, văd o mulţime de lideri care fac greşeli profunde în această privinţă”, a mai spus Martin Giesswein.  

„Una dintre cele mai mari cereri din partea mea pentru liderii de afaceri este una foarte simplă, să includă angajaţii în proiectele de transformare digitală. (...) Aşa construim sisteme digitale într-un mod etic, corect, prin incluziunea tuturor părţilor interesate. Şi primul lucru este să identificăm părţile interesate, clienţii, angajaţii, partenerii, societatea, legislatorii, oricare ar fi ei, companiile trebuie să-i reunească pentru a construi un sistem.”

Martin Giesswein, expert în transformare digitală, profesor, WU Executive Academy