Fiecare zi din 2020 a costat peste 800 de locuri de muncă, cel mai dur indicator al crizei. Când şi cum mai pot fi recuperate? Experienţa crizei din 2008 arată că joburile pierdute atunci nu s-au mai întors în business niciodată.

Dacă efectele crizei provocate de pandemia de Covid-19 s-ar măsura doar în marje de profit, atunci cifrele ar spune că în 2020 România nu a trecut prin nicio criză.

Dacă s-ar măsura prin „golul” din vânzări, atunci ar fi un minus de 100 de miliarde de lei, dar care, ca pondere, de doar 5%, nu reprezintă prea mult la finalul unui an în care economia şi viaţa s-au zguduit din temelii.

Dacă însă criza se măsoară prin locuri de muncă pierdute, atunci primele date oficiale din 2020 arată proporţiile reale ale unui an marcat de incertitudine: aproape 300.000 de locuri de muncă au dispărut din bilanţurile companiilor din România în anul pandemiei de coronavirus.

Dar ce spun primele date?

Cifra de afaceri totală din economie s-a redus cu doar 5% în 2020, la 1.656 mld. lei (338 mld. euro), deşi în perioada de lockdown toate estimările indicau un declin de cel puţin 20%.

Profitul net a crescut spre 150 mld. lei, iar pierderile totale s-au redus cu 11% (sau cu 5 mld. lei), astfel că în business a rămas un sold net (diferenţa dintre profitul net total şi pierderea totală) de 110 mld. lei (22,5 mld. euro), nivel record pentru universul de companii şi bănci din România.

♦ Cea mai mare companie din România în 2020 după cifra de afaceri este Automobile Dacia (Renault) –

cu 18,2 mld. lei

♦ Cea mai mare companie antreprenorială din România în 2020 după cifra de afaceri este Dedeman Bacău (Adrian şi Dragos Pavăl) – cu

9,08 mld. lei

♦ Cel mai mare profit net a fost raportat de Pavăl Holding, înfiinţat de Adrian şi Dragoş Pavăl pentru a acţiona ca o societate de tip holding şi care să grupeze inclusiv companii listate din portofoliu – 3,3 mld. lei

♦ Cel mai mare angajator privat este retailerul Profi Rom Food – cu un număr mediu de aproape 18.000 de oameni în 2020

Marja netă de profit urcă la 6,7%, arată calculele realizate pe baza datelor de la Registrul Comerţului.  Până acum aproape 770.000 de firme au depus bilanţul pentru 2020, un număr apropiat de universul total de companii şi bănci din România, astfel că datele pot fi influenţate într-o mică măsură de firmele care nu au încă bilanţul depus.

Numărul mediu de salariaţi, indicator cheie din bilanţul companiilor arată însă că pentru prima dată în 2020 sunt mai puţin de 4 milioane de salariaţi, un declin de 295.000 de oameni faţă de 2019. Chiar dacă datele sunt în dinamică şi mai există firme fără bilanţ depus, e greu de crezut că acest indicator va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie.

Şi dacă cifrele ar spune mai multe, atunci acelaşi indicator al numărului de salariaţi ar arăta ca la precedenta criză, cea din 2008, în firmele din România lucrau peste 4,6 milioane de salariaţi. Criza de atunci a generat cel mai rapid declin al forţei de muncă, iar un deceniu mai târziu, în timp ce toţi ceilalţi indicatori financiari ai universului de companii din România marcau creşteri susţinute faţă de anul reper – 2008 – numărul de angajaţi din companii era singurul care nu a mai revenit la nivelul de dinainte de criză.

Acum, scenariul se repetă, cu un declin de sute de mii de locuri de muncă după o criză de sănătate publică de această dată, dar şi cu semne de întrebare legate de momentul în care businessul va trece prin adevăratul test la nivel de rezultate financiare, pentru că 2020 a fost în final mai bun decât estimările. Primele date din perioada de lockdown indicau o scădere de cel puţin 20% a cifrei de afaceri din economie, dar reaşezarea rapidă a mediului de business a dat peste cap toate prognozele.

Un raport BNR de la jumătatea anului trecut arăta că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica iniţială, cea din primul semestru al anului 2020 a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Existau două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce

13 sectoare au avut diminuări de 20%.

Blocajele au fost însă depăşite rapid de multe companii din România, iar 2020 s-a transformat într-un an cu creşteri neaşteptate pentru firme de curierat, firme de servicii medicale, retaileri de materiale de construcţii, magazine din comerţul alimentar, magazine online. Scăderile au fost mari în turism, pe piaţa transportului aerian, dar şi în HoReCa, dar chiar şi pe aceste pieţe au fost nişe cu creşteri.

A fost 2020 piatra de moară a businessului românesc sau urmează un nou şir de insolvenţe, la fel ca la criza precedentă? Testul unui an greu pare să fi fost trecut cu pierderi doar în ceea ce priveşte forţa de muncă, dar ce urmează în businessul companiilor?