În scopul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, companiile care au cel puţin 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze această categorie de persoane, într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, înainte de Ordonanţă, companiile puteau opta pentru plata lunară către bugetul de stat a unei sume echivalente cu 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. De asemenea, angajatorii aveau opţiunea de a achiziţiona produse sau servicii de la unităţile protejate autorizate, în suma echivalentă cu cea datorată la bugetul de stat.

În urma publicării Ordonanţei de Urgenţă în Monitorul Oficial nr. 648, suma datorată către bugetul de stat s-a dublat, iar posibilitatea achiziţionării de produse de la unităţi protejate nu mai există. Astfel, activitatea a peste 700 de unităţi protejate, existente în momentul de faţă, va fi afectată negativ, în sensul în care ele vor intra în competiţie directă cu restul companiilor care nu fac parte din categoria unităţilor protejate, dar oferă acelaşi tip de produse şi servicii. Odată cu noile prevederi, unităţile protejate fără personalitate juridică nu vor mai putea funcţiona decât în cadrul instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, dispare o facilitate pentru existenţa unităţii protejate fără personalitate juridică, înfiinţată de persoana cu handicap, autorizată să deruleze activităţi economice independente.

În ultimii ani, numărul companiilor care au apelat la serviciile oferite de către unităţile protejate a crescut semnificativ, precum şi diversitatea serviciilor oferite de aceste unităţi. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, majoritatea unităţilor protejate au ca obiect de activitate activităţi de vânzări/intermedieri cu bunuri, ambalare, dar şi de fabricare a articolelor textile.

„Unităţile protejate au încercat de-a lungul timpului să se adapteze nevoilor angajatorilor, oferindu-le o gamă variată de servicii şi produse, începând de la programe de training, masaj la birou, până la produse realizate de către persoanele care prezintă dizabilităţi, precum articole textile. Odată cu noile prevederi, nemaiavând opţiunea apelării la unităţile protejate în scopul deducerii de taxe, teoretic angajatorii, mai ales cei cu un număr foarte mare de angajaţi, vor lua în calcul posibilitatea angajării de persoane cu dizabilităţi”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

O altă modificare pe care o aduce noul act normativ este aceea că autorităţile şi instituţiile publice vor avea obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Soluţii de stimulare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi

Potrivit specialiştilor Smartree, există mai multe soluţii de încurajare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi. O astfel de soluţie este înfiinţarea unor şcoli şi a unor programe profesionale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anumite meserii care să corespundă nevoilor actuale din cadrul organizaţiilor. Astfel, facilitarea accesului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi, la servicii de orientare şi formare profesională, la diverse materiale didactice adaptate nevoilor lor, în funcţie de tipul şi severitatea dizabilităţii, la tehnologii şi echipamente de asistare, poate ajuta la dezvoltarea în plan personal şi profesional a persoanelor în cauză.

„În prezent, companiile nu au adevărate programe de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilităţii. Persoanele cu nevoi speciale au dreptul de a beneficia de toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia.  Astfel, în funcţie de gradul de handicap al persoanei, angajatorii trebuie să pună la dispoziţie asistenţă personală, în sensul de sprijin pentru desfăşurarea activităţii profesionale”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

Totuşi, în ultima perioadă, în anumite domenii, în cadrul cărora fluxurile operaţionale pot fi susţinute de către persoane cu dizabilităţi, se angajează persoane care să lucreze în retail, pe poziţii de casieri, în departamentul de contabilitate, în croitorie sau alte meserii, acest lucru depinzând şi de tipul, dar şi de gradul de handicap. Cu toate acestea, datele furnizate de autorităţi indică o reprezentare scăzută a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România.

Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 786.546 persoane, adică un procent de 3,54% din populaţia României. Dintre acestea, 706.401 sunt adulte, restul de 62.066 sunt copii. La finalul anului 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi angajate a fost de 33.449, iar rata de ocupare era de 17,97% din totalul persoanelor care pot fi angajate.

O altă soluţie care poate contribui la stimularea angajărilor pentru această categorie de persoane este oferirea de suport/consultanţă cu privire la subiecte precum întocmirea CV-ului, modalităţi de prezentare la un interviu, opţiuni de selecţie şi aplicare pentru un loc de muncă, dar şi o promovare mai bună a canalelor special dedicate acestor persoane precum site-uri specializate de joburi sau organizaţii de profil.