Aproape toate companiile, în special cele româneşti, se plâng că se confruntă cu o criză de personal fără precedent, că nu au oameni, iar când au le este foarte greu să-i motiveze şi să-i reţină. Pandemia şi crizele cu care ne confruntăm în fiecare zi fac viaţa mult mai grea companiilor în domeniul resurselor umane. Discuţia despre lipsa de oameni nu este la nivel de blue collar, ci la nivel de middle şi top management. Deşi companiile au bani, au proiecte, nu au cu cine să facă toate aceste lucruri. În România avem o criză de leadership în companii, avem experţi foarte buni pe domeniile lor, dar nu avem manageri de oameni, de aceea lucrurile se mişcă foarte greu, spune Sorin Faur de la Academia de HR.

Mai mult decât atât, leadershipul actual înseamnă cineva care să gestioneze atât partea de criză sau crizele care apar, cât şi partea de resurse umane, unde tensiunile sunt din ce în ce mai evidente şi mai puternice. Din lipsă de manageri cu ceva experienţă, companiile ajung să numească în poziţii de top şi să le dea responsabilitatea conducerii altor oameni unor angajaţi din zona de execuţie, din zona operaţională, care sunt foarte buni experţi pe domeniul lor, dar care nu au nicio legătură cu leadershipul şi cu conducerea altor oameni, şi de aceea, de multe ori, totul se sfârşeşte într-un dezastru – proiectele nu sunt livrate la timp, se pierd bani, angajaţii ajung să-şi urască şefii, iar companiile nu ştiu ce să facă.

Leadershipul actual înseamnă cineva care să gestioneze atât partea de criză sau crizele care apar, cât şi partea de resurse umane, unde tensiunile sunt din ce în ce mai evidente şi mai puternice.

Pentru a conduce oameni, pentru a-i face să îndepli­nească anumite sarcini, pentru a-i face să meargă înainte, să execute o strategie, îţi trebuie alte calităţi faţă de cele pe care cineva le are într-o poziţie de expert. Dacă eşti un bun inginer nu înseamnă automat că eşti şi un bun manager. Pe piaţa românească există percepţia greşită că cel care este numit manager şi care are în responsabilitate mai mulţi oameni trebuie să ştie tot ce ştie un expert, un om din echipa lui. Sorin Faur spune că un lider trebuie să ştie lucruri de bază, nu în detaliu, şi trebuie să obţină rezultate cu ajutorul oamenilor din echipă, care sunt mult mai buni în zona lor. Ce trebuie să ştie un lider este cum să-i motiveze pe cei din echipa lui pentru a realiza un lucru, spune Sorin Faur. Având o experienţă mai mare, multinaţionalele încearcă să găsească şi să pregătească din timp viitorii lideri, cei care trebuie să ocupe poziţii de management şi care trebuie să aibă ca obiectiv conducerea unor oameni. Companiile româneşti nu au această experienţă şi de cele mai multe ori se axează mai mult pe zona de expertiză decât pe zona de leadership.

Mai mult decât atât, România nu are o expertiză în domeniul educaţiei de management, şcolile noastre focusându-se mai mult pe zona teoretică şi pe zona tehnică, spune Sorin Faur. Pe de altă parte, şi cei care au anumite calităţi de lideri devin dintr-o dată copleşiţi de problemele pe care le au, mai ales că pe lângă administrarea părţii operaţionale trebuie să se ocupe de administrarea psihologică a angajaţilor. Vrei nu vrei, trebuie să ai şi să oferi empatie, să-i asculţi pe oamenii tăi şi să încerci să-i înţelegi, menţionează Sorin Faur. Situaţia descrisă mai sus nu este nouă, companiile se confruntă tot timpul cu această problemă, dar pandemia şi criza cu care ne confruntăm a accentuat şi a scos mai mult în evidenţă  această problemă. Nu toate sarcinile, nu toţi oamenii pot fi înlocuiţi cu roboţi, cu aplicaţii, cu procese de automatizare. Companiile continuă să se bazeze pe oameni şi automat au nevoie de lideri care să conducă aceşti oameni. 

cristian.hostiuc@zf.ro