În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcţie de şef, ci nu în funcţie de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizaţiilor. Astfel, mai mult decât oricând, educaţia liderilor trebuie să fie printre priorităţile unui business în creştere. Din poziţia sa la şcoala de business IEDC-Bled School of Management din Slovenia, prof. dr. Nenad Filipović îşi pune amprenta pe cea mai importantă resursă a unei companii: liderii săi.

Prof. dr. Nenad Filipović este director de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia, predă cursuri de management general şi etică în afaceri. În calitate sa de director al proiectelor EMBA la şcoala de business a supervizat peste 200 de proiecte şi a fost mentor personal pentru mai mult de 40 de directori executivi din Europa Centrală.

Filipović este lector, director de proiect MBA şi director de educaţie executivă la IEDC – Bled School of Management din 1991. A absolvit Inginerie Electrică la Universitatea din Zagreb, Croaţia, unde şi-a luat şi diploma de master în informatică. Filipovic şi-a început cariera profesională ca lector asistent în informatică la Universitatea din Zagreb. După trei ani, s-a alăturat grupului Rade Končar, o mare companie de producţie din Croaţia.

A fost şef de cercetare şi dezvoltare în divizia de sisteme de control, director pentru vânzări la nivel mondial de tehnologie a informaţiei şi vicepreşedinte senior al grupului responsabil de cercetare şi dezvoltare şi restructurarea grupului.

Despre managerii români pe care-i vede la şcoala sa, Nenad Filipović spune că au evoluat în ultimii ani şi că au recuperat din decalajele pe care le aveau faţă de cei din ţările mai dezvoltate din regiune.

„Dacă ne uităm la evoluţia managerilor români de-a lungul timpului, pot spune că am văzut o recuperare. Dacă la începutul tranziţiei, acum 30 de ani, managerii români erau ceva mai puţin educaţi decât în unele dintre celelalte ţări din regiune, acum cu siguranţă sunt la acelaşi nivel sau mai sus. Vedem practicile de afaceri din România destul de dezvoltate, deci toţi oamenii care vin sunt în medie foarte bine pregătiţi. De asemenea, la nivel motivaţional stau foarte bine“, a explicat el.

Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC – Bled School of Management din Slovenia, dintre care mai mult de 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

„Ei vin la programe precum programul de management general şi programul pentru tineri manageri, majoritatea trimişi de companiile lor. De asemenea, lucrăm cu o serie de companii precum Vienna Insurance Group, care este prezent în toată regiunea şi are companii şi în România. Deci cel mai mare număr de oameni vin prin astfel de programe în care lucrăm fie cu managerii, fie cu întreaga companie.“

Şcoala din Slovenia există de mai bine de 35 de ani, fiind înfiinţată în 1986, iar prof. dr. Filipović spune că vine cu o combinaţie de programe care acoperă învăţarea continuă pentru manageri.

„Avem practic trei grupuri de activităţi, unul este reprezentat de programele de licenţă, MBA şi DBA – doctorat în administrarea afacerilor, apoi avem o serie de programe mai scurte, programe de înscriere deschise pentru câteva săptămâni sau până la câteva zile, potrivite pentru persoanele aflate în diferite stadii de dezvoltare profesională. Şi apoi avem o mare parte din programele noastre de afaceri care sunt adaptate pentru companii individuale, adaptate la situaţii complete“, a explicat el.

Aproximativ 85% din veniturile şcolii provin din străinătate, din ţări care sunt în principal în Europa.

„Bineînţeles că zilele astea este război în Ucraina, nu mai avem afaceri cu Ucraina, am ieşit şi din Rusia, dar avem mai multe companii globale care lucrează cu noi şi din alte teritorii, din Asia Centrală de exemplu. Dar majoritatea afacerilor noastre provin din Europa.“

Unii manageri îşi plătesc singuri programele studiate, iar mulţi dintre ei îşi conving companiile să-i susţină.

„Compania plăteşte într-un final. Acesta este cel mai frecvent caz, acela în care plăteşte compania, este întâlnit în 60% dintre situaţii. În cazul unora dintre manageri, compania decide că ar trebui să studieze la un astfel de program pentru că îi pregăteşte pentru o poziţie superioară. În unele cazuri, compania plăteşte o parte din taxă, iar ei plătesc restul. Uneori, compania plăteşte totul. Dar măcar companiile le acordă timp, având în vedere că preferăm ca oamenii să nu-şi părăsească locul de muncă în timp ce urmează cursurile“, afirmă reprezentantul şcolii de business.

Cursurile unui program durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

Despre sistemul de educaţie din România, el spune că este unul bun la nivel de bază, însă calitatea lui scade odată cu creşterea nivelului educaţional.

Prof. dr. Nenad Filipović, director de programe de educaţie managerială, IEDC-Bled School of Management, Slovenia: „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

„Educaţia din România, aşa cum văd eu lucrurile, urmează aceeaşi capcană a regiunii şi anume că scade calitatea pe măsură ce mergi mai sus. Deci educaţia la nivel de bază este ridicată şi scade pe măsură ce creşte nivelul de studii. Cum poate fi rezolvată această problemă? Prin a urma tendinţele internaţionale, să fie competitivă în studii superioare în IT, inginerie, plus o bună educaţie în ştiinţe sociale. Cred că încă subestimăm nevoia de ştiinţe sociale în aceste zile în companii, este din ce în ce mai multă nevoie să înţelegem comportamentul uman. Aşa că eu cred că vom avea nevoie de o mai bună calitate a educaţiei atât în sectorul tehnic, cât şi în ştiinţele sociale”, a explicat profesorul de business.

În ceea ce priveşte comportamentul noilor generaţii pe piaţa muncii, el este de părere că cei mai tineri dintre candidaţi caută în continuare anumite lucruri în companiile unde au un loc de muncă, lucruri care nu sunt foarte diferite de cele căutate de vechile generaţii.

„Oamenii încă sunt în căutare de companii în care pot fi mândri că lucrează, unde pot fi mândri de ei înşişi şi de performanţa lor, unde se pot dezvolta. Am analizat factorii care atrag oamenii să se alăture companiei şi 89% dintre oameni caută un şef bun. Nu este vorba de un salariu bun. Cei patru mari factori în alegerea unui loc de muncă sunt: un şef bun, companie de care să fiu mândru, un job în care sa învăţ şi să mă dezvolt, precum şi salariul primit. Toate cercetările statistice arată salariile pe această poziţie şi acolo nu se schimbă nimic în funcţie de generaţie. Clasamentul a fost acelaşi în ultimii patru ani.”

Astfel, companiile nu trebuie să-şi schimbe strategiile pentru a atrage noile generaţii, ci doar trebuie să se adapteze la cerinţele pe care le au toate generaţiile de angajaţi care sunt acum prezente pe piaţa muncii.

„Angajatorii trebuie să ofere sens muncii, şefi buni, fie că le place sau nu. La asta se aşteaptă şi cred că tot mai multe companii îşi dau seama şi încep să o facă. Aşa funcţionează lumea şi nu ar trebui să existe excepţii”, a subliniat Filipović.

România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internaţional, este de părere prof. dr. Nenad Filipović.

„Inflaţia este o provocare pentru companii, piaţa muncii vine cu provocări pentru toate companiile, deci există o serie de presiuni externe asupra companiilor. Transformarea companiilor către unele care generează valoare adăugată mai mare, cu competitivitate mai mare la scară europeană este ceva care încă nu vine cu rezultate suficiente. Sunt încă multe lucruri de făcut acolo. În acest sens, structura ofertei companiilor de pe piaţă nu este suficientă pentru a fi competitive pe plan internaţional la scara pe care multora le place să o vadă. România are nevoie de mai multe investiţii în inovare şi în oameni pentru a fi mai  competitivă la nivel internaţional“, a spus el. 

Astfel, profesorul de business spune că se poate observa  o lipsă a internaţionalizării, din cauza naturii pieţei locale, oamenii sunt obişnuiţi să facă afaceri în România şi în companiile lor.

„În comparaţie cu alte ţări, poate că au mai puţină experienţă internaţională. În ţările mai mici în special, oamenii sunt mai expuşi experienţei internaţionale.“ Despre mediul de afaceri din România, Nenad Filipović spune că încă suferă de o lipsă de stabilitate, dar asta este o problemă generală în Europa în zilele noastre.

„În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize şi este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuaţia cererii, afacerile internaţionale au o viaţă dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

De asemenea, directorul de programe de educaţie managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia este de părere că organizaţiile încă nu au capacitatea suficientă de a veni cu idei inovatoare care să influenţeze capacitatea companiei, nu doar în România, ci în întreaga regiune a Europei Centrale. Este vorba de idei inovatoare în ceea ce priveşte noi modele de afaceri, utilizarea mai bună a tehnologiilor, unele care în prezent dictează viteza de dezvoltare. „Este interesant de observat că şi pentru economiile mai dezvoltate capacitatea companiilor de a utiliza corect tehnologia digitală în crearea de afaceri, deci transformarea digitală este atinsă la mai puţin de 50% din potenţial. Încă nu ne optimizăm procesele, ceea ce este tipic pentru ceea ce fac companiile mai dezvoltate, digitalizarea canalelor către clienţi. Dacă ne uităm la tranzacţiile băncilor şi ale companiilor de asigurări, care totuşi şi-au făcut canale digitale comparative cu cele din economiile mai bazate, suntem încă în urmă. Dacă ne uităm la retailul digital, suntem încă în urmă şi aici. Toate aceste lucruri sunt interdependente“, a adăugat el.

Despre piaţa muncii din România şi din regiune, Filipović subliniază că este una cu lipsă de resurse pe toate nivelurile de competenţe, însă lipsa acută se simte la nivel de blue collar.

Cursurile a circa 60% dintre liderii de business de la IEDC-Bled School of Management din Slovenia sunt plătite de companiile lor; Cursurile unui program IEDC- Bled School of Management durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.