În deceniile trecute, a avea un număr mare de angajaţi era un indicator economic pe care firmele îl scoteau în faţă.

Acum, acest indicator a ajuns pentru multe companii un pasiv”, aşa că toată lumea încearcă să reducă numărul de angajaţi prin orice mijloc. Am intrat în decenii în care va fi o presiune extraordinară pentru reducerea numărului de angajaţi şi înlocuirea lor cu roboţi, aplicaţii, automatizări, inteligenţă artificială. Unde nu se poate se va apela la outsourcing, să se descurce alţii cu ei.

Businessurile care implică un număr mare de angajaţi încep să devină vulnerabile, companiile confruntându-se permanent cu presiunea creşterilor salariale, fluctuaţiile mari de personal, oferta din ce în ce mai redusă şi mai slabă de angajaţi, plus presiunea pe care o exercită statul şi opinia publică privind condiţiile de muncă şi protecţia angajaţilor.

Acest lucru se întâmplă peste tot în lume, inclusiv în România.

La emisiunea Lecţii de business, realizată de ZF în parteneriat cu First Bank, Ion Sturza, fondatorul

elefant.ro, al doilea jucător din retailul online, spune că acum el se uită către afacerile din zona digital, acolo unde există un potenţial exponenţial de creştere. 

Filosofia mea se numeşte asset-light, adică active uşoare. Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open ecosystem şi asset-light. Nu vreau să investesc în depozite, în curieri, nu vreau să am de-a face cu şoferii, cu roţile. De ce aş putea eu să fac un depozit mai bine decât un dezvoltator care îl face superb? Noi suntem core-ul online-ului.”

Conceptul de asset-light înseamnă transferul unor structuri de la angajaţi la procese, ceea ce permite firmelor să devină mult mai agile.

Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset-light. Eu ţin minte experienţa mea de când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu mai e nicio problemă, am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în ecosistemul

elefant.ro sunt câteva zeci de tooluri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fiecare zi alte componente. Nu eşti dependent de o arhitectură sau de o echipă”, a menţionat Ion Sturza, cel care, în anii 2000, a administrat împreună cu Dinu Patriciu grupul Rompetrol.

UiPath, start-up-ul de tehnologie pornit din România, care a ajuns să fie evaluat chiar la 60 de miliarde de dolari în momentul listării pe Bursa de la New York (între timp valoarea acţiunilor a mai scăzut), vinde roboţi, de fapt, aplicaţii care înlocuiesc procesele repetitive făcute de oameni, cum ar fi în HR, în financiar, în contabilitate. Un robot ajunge să coste 4.000 de euro pe an, adică 340 de euro pe lună, adică sub un salariu minim pe economie, care este 500 de euro brut, adică 300 de euro net.

Această aplicaţie lucrează non-stop, 24 de ore din 24, nu cere majorări salariale, nu se duce în concediu, nu se îmbolnăveşte, nu pleacă la concurenţă, nu protestează, nu ameninţă cu intrarea în grevă.

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care companiile vor să înlocuiască cât mai repede oamenii, angajaţii, cu aplicaţii, cu sisteme informatice.

Aplicaţiile UiPath pot  înlocui cinci oameni din şapte.

Bineînţeles că aceste aplicaţii, roboţi, trebuie întreţinute, trebuie dezvoltate tot timpul, iar asta implică specialişti. Companiile sunt dispuse să caute şi să plătească specialişti, dar nu mai sunt dispuse să aibă de-a face cu grupe mari de oameni.

Aceasta este filosofia noii lumi.

Pentru a face faţă perturbărilor tehnologice şi economice fără precedent din secolul XXI, trebuie să creăm cât de curând noi modele sociale şi economice. Aceste modele ar trebui să fie ghidate de principiul protejării oamenilor, nu a slujbelor. Multe locuri de muncă sunt corvezi neinteresante, care nu merită să fie salvate. Nimeni nu visează să devină casier. Ar trebui să ne concentrăm să satisfacem nevoile fundamentale ale oamenilor şi să le protejăm statul social şi respectul de sine”, scrie Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai în vogă istorici şi filosofi ai momentului, în cartea sa 21 de lecţii pentru secolul XXI”.

(cristian.hostiuc@zf.ro)