2025 dă semne că ar fi un an de incertitudine şi ajustări pe piaţa muncii din România, sub impactul austerităţii economice care bate la uşă. Tendinţe care au început în anii trecuţi – precum încetinirea recrutării, încetinirea creşterii salariale şi şi reducerea beneficiilor – dau semne că ar continua să influenţeze angajatorii şi angajaţii şi anul acesta. Într-o economie marcată de incertitudini, companiile româneşti caută echilibrul între stabilitate şi extindere. Pentru angajatori, cheia succesului va fi adaptabilitatea, iar pentru angajaţi, dezvoltarea continuă a competenţelor va rămâne esenţială. Ce ne rezervă piaţa muncii în 2025?

Anul acesta se anunţă o stagnare sau cel mult o uşoară creştere faţă de anul trecut pe piaţa muncii. 2022 a fost vârful pe joburi şi numai la noi s-a întâmplat asta, ci şi în Europa. În 2023 şi în 2024 s-a înregistrat o uşoară scădere a pieţei din punctul de vedere al ofertei de locuri de muncă, nu mare, dar undeva spre 8% - 10%, în ambii ani a fost o scădere la nivelul pieţei”, a spus Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs, în cadrul emisiunii de business ZF Live. 

Deşi unele industrii îşi menţin o oarecare stabilitate, altele, cum ar fi cea de automotive, resimt presiuni semnificative.

Domeniile în care apar cele mai puţine oferte de muncă sunt cele care cad pradă cel mai uşor crizelor de obicei, crede CEO-ul eJobs. Industria auto, un sector important pentru economia românească, este una dintre cele mai afectate. „Am văzut încetinire în domeniile care în general sunt foarte afectate de crize, mai ales din afara României, de exemplu în industria de componente auto. Suntem mari furnizori pentru piaţa auto din Germania şi acolo vedem că Volkswagen şi alte companii au probleme. Nu mai există oferte, chiar există şi restructurări pe în anumite companii din Ardeal şi din Banat. Acolo este un domeniu în care volumele se văd, deci producţia pe zona respectivă, volumele, au scăzut din toate punctele de vedere.”

Un alt segment afectat de evoluţia economiei la nivel global este piaţa de IT, în care scăderea numărului de proiecte şi impactul automatizării se văd în toate economiile, în toate pieţele muncii. „Ce vedem per ansamblu, mai ales în IT, este că în zona de juniori oferta este din ce în ce mai slabă. Aici vedem impactul direct al inteligenţei artificiale, al optimizării forţei de muncă în industria respectivă şi vedem impactul direct a ceea ce se întâmplă în general în SUA cu această reducere a numărului total de angajaţi pe industria respectivă”, susţine Bogdan Badea. Tot el spune că juniorii sunt cei mai afectaţi, în toate industriile, pentru că ei reprezintă baza piramidei pentru toate companiile o reprezintă juniorii. La juniori este vizibilă o scădere în aproape toate industriile. „Acum se cam «dau jos din pat» juniorii din IT pentru un salariu de 1.000 – 1.500 de euro pe lună”, susţine Bogdan Badea. 

Stagnări sunt şi zona de call-center, „deşi au crescut ca număr de locuri de muncă”. 

Când vine vorba despre seniori, piaţa de IT este mai blândă, nevoia pentru acest tip de angajaţi nu a scăzut niciodată. „În IT, avem o piaţă a seniorilor care în continuare este destul de stabilă. Practic, de seniori este nevoie în continuare în piaţă, pentru că de multe ori sunt cei care conduc dezvoltarea pe multe produse software şi chiar şi în outsourcing se căutau în România seniori, pentru că ei livrau foarte bine, la un nivel de calitate foarte ridicat”, adaugă reprezentantul eJobs. 

În ceea ce priveşte evoluţiile pozitive ale recrutării, ele pot fi observate în sectoare precum comerţ sau HoReCa. „Un impact pozitiv există în continuare pe tot ceea ce înseamnă consum în România. Comerţul, retailul, a fost numărul unu ca ofertă de muncă în 2024 de departe, este clar un lider detaşat al pieţei de recrutare. Astfel, pe zona de comerţ, retail şi servicii vedem evoluţii pozitive. HoReCa este foarte puternică pe zona de recrutări şi apelează foarte mult chiar şi la personal din România”, explică CEO-ul eJobs. 

De asemenea, el punctează evoluţia bună a IMM-urilor pe piaţa muncii. „Avem o creştere destul de puternică pe IMM-urile româneşti. În 2024, pe sectorul IMM am avut undeva la 80% din ofertele de locuri de muncă în 2024”, completează Bogdan Badea. 

Anul 2024 s-a dovedit a fi un an complicat pentru întreaga economie, iar sectorul de recrutare nu a fost scutit de aceste presiuni. Anul acesta va veni cu stagnare pentru piaţa de recrutare din România, crede şi Andrei Frunză, CEO al platformei de recrutare bestjobs. „Venim după un an complicat pentru întreaga economie, aflată sub presiune încă din primul trimestru, cu o revenire pe parcursul verii şi al trimestrului 3 şi un T4 foarte complicat, cu o scădere peste media celorlalte. Închidem probabil la nivelul pieţei, cu estimarea noastră e de o scădere de 10% a anunţurilor de recrutare disponibile în piaţă, pe toate platformele locale sau internaţionale”, a spus el în cadrul emisiunii de business ZF Live. 

Potrivit lui, este îngrijorător dacă pariem pe o stagnare ca scenariu realist, optimist, pentru evoluţia pieţei muncii de anul acesta. „Cred că vom experimenta o scădere de 10-15% pe piaţa de recrutare. Industria de IT va fi în continuare sub stres, este posibil să înregistreze o scădere peste media pieţei. Vor fi şi zone în creştere, precum zona medicală, logistică, transporturi, zonele care generează business. De asemenea, ne aşteptăm să fie efervescenţă în zona comercială, retail, vânzări. Din 5 milioane de CV-uri, aproape jumătate sunt conectate cu zona de business a operaţiunilor”, a punctat CEO-ul bestjobs.

În plus, cererea de candidaţi este în scădere. Trimestrul patru al anului 2024 arată destul de îngrijorător şi incertitudinea care ne înconjoară la mai multe niveluri se reflectă şi în economie, implicit şi în planurile de angajare ale companiilor, subliniază Frunză. „Probabil că închidem pe la un -7% sau -8% la nivelul anunţurilor disponibile pe bestjobs. Au fost 270.000 de anunţuri în 2024 la noi pe site, o cifră pe care sperăm să o creştem. Planul este de creştere pentru anul viitor, în condiţiile unei pieţe care credem că se va contracta în continuare, cel puţin în prima parte a anului care urmează.”

Salariile stagnează, iar creşteri sunt doar în zone foarte specializate. „Într-o creştere structurală este e-commerce-ul, de exemplu, la fel şi nevoia de logistică, de echipe care să acopere livrarea coletelor, a produselor. De asemenea, în zona de transporturi, de distribuţie ne aşteptăm să crească salariile”, punctează Andrei Frunză.

În IT încă nu se văd reduceri salariale, iar companiile mai degrabă au restructurat organigrama şi şi-au reaşezat puţin echipele. „Cu siguranţă, recrutările noi se fac la un alt nivel salarial, mai jos, în general. Sunt şi poziţiile specifice, unde anumite competenţe rare rămân foarte căutate. Există creştere salarială şi cerere mare în securitate cibernetică, de exemplu. Un interval salarial aici depinde de senioritate, dar este în jur de 3.000 de euro”, adaugă CEO-ul bestjobs. Pe de altă parte, în sfera medicală mai există cerere şi salariile sunt în creştere, zonă în care concurăm cu pieţe externe. Este o migraţie de personal care continuă, deşi salariile s-au aliniat şi au devenit mult mai competitive în ultimii ani.

Apetit pentru schimbări. Piaţa muncii din România traversează o perioadă de dinamism accentuat, în contextul în care 62% dintre angajaţi intenţionează să-şi schimbe locul de muncă în următoarele şase luni, conform unui sondaj realizat de platforma online de recrutare bestjobs. Pe de altă parte, companiile din România îşi setează strategii atent calibrate pentru anul 2025, prioritar fiind menţinerea stabilităţii financiare şi păstrarea talentelor existente, retenţia şi dezvoltarea profesională a angajaţilor fiind principalul obiectiv al departamentelor de resurse umane în acest an. 

Potrivit sondajului bestjobs, majoritatea angajatorilor (63%) se arată prudenţi cu privire la evoluţia economiei, doar 19% având o perspectivă optimistă, în timp ce 12% nu ştiu şi 6% au aşteptări pesimiste.

Pentru pachetele de beneficii extrasalariale, majoritatea companiilor (63%) nu intenţionează să facă modificări în 2025, în timp ce 18% plănuiesc să le extindă. Totodată, în ceea ce priveşte salariile, 44% dintre angajatori nu prevăd schimbări, însă 31% intenţionează să ofere creşteri salariale. Totuşi, 19% iau în calcul măsuri de reducere a costurilor dacă impozitarea va creşte, iar 6% se pregătesc pentru posibile scăderi salariale.

Anul 2025 va veni cu multe provocări pentru angajaţi şi angajatori, de la o posibilă creştere a ratei şomajului, noi taxe ce vor pune presiune pe bugetele companiilor, precum şi schimbări ale modului de lucru aduse de progresul tehnologiei, spune Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera & Makler România, liderul pieţei de recrutare din România după cifra de afaceri. „2025 va fi un an cu provocări majore pentru piaţa muncii, iar adaptabilitatea va juca un rol esenţial. Una dintre principalele dificultăţi va fi rata şomajului, care ar putea creşte în industriile afectate de scăderea cererii. În plus, creşterea salariului minim, dacă nu este corelată cu productivitatea, va pune presiune suplimentară pe companii. În acest context, unele firme vor fi nevoite să-şi amâne planurile de expansiune sau să îşi reducă activitatea pentru a face faţă costurilor crescute”, a spus Bogdan Gabor într-un interviu realizat special pentru ediţia de anul acesta a catalogului Who’s Who in Business. 

Pe lângă presiunile generate de salariul minim, potenţialele creşteri ale taxelor vor pune dificultăţi suplimentare companiilor, susţine el. „Un alt factor important îl reprezintă potenţialele creşteri ale taxelor – de la majorarea TVA, până la modificările impozitelor pe venit sau proprietăţi. Aceste măsuri, deşi necesare pentru a reduce deficitul bugetar, vor creşte costurile operaţionale ale companiilor, afectând ritmul de angajare şi stabilitatea pieţei muncii.” 

O altă tendinţă care va avea un impact în domeniu este evoluţia tehnologiei, o evoluţie care aduce cu sine nevoia de angajaţi adaptaţi la noile cerinţe ale companiilor. „Digitalizarea şi inteligenţa artificială continuă să schimbe modul în care lucrăm, dar aceste schimbări vin cu o provocare proprie. Vom avea nevoie de o forţă de muncă pregătită să utilizeze noile tehnologii, iar lipsa competenţelor digitale riscă să creeze un decalaj semnificativ între cerinţele pieţei şi abilităţile angajaţilor. Fără investiţii în formare profesională şi reconversie, această provocare ar putea încetini procesul de transformare tehnologică”, punctează liderul Lugera. 

Anul 2025 va fi unul greu pentru economie şi angajaţi, crede şi Adrian Dinu, fondator al Creasoft, un producător de software de resurse umane şi pontaj electronic al angajaţilor. „Cred că o să fie un an greu pentru economie. Toată lumea se aşteaptă atât la majorări de taxe, cât şi la o eventuală restructurare la stat. Asta înseamnă însă că o să scadă consumul, cei restructuraţi sau chiar dacă nu o să fie foarte mulţi restructuraţi, de frică să nu fie restructuraţi, o să limiteze cât o să poată cheltuielile din cauza fricii. Dacă scade consumul, automat toată lumea nu mai are cui să vândă şi atunci mă aştept la un mic declin al economiei, care o să se reflecte pe anumite sectoare mai puternic, iar pe altele mai puţin. Unul dintre principalele costuri pentru marea majoritate a companiilor este cel cu salariile, în marea majoritate a cazurilor mai mult de 50% reprezintă costul cu salariile”, a spus el într-un interviu pentru ZF. 

Inteligenţa artificială va redefini piaţa muncii din România, iar schimbările deja încep. „Inteligenţa artificială vine din urmă şi, pentru o bună categorie de angajaţi, locurile lor pot fi luate cu destul de mare uşurinţă de AI. Vorbim aici despre toate sectoarele. De exemplu, în viitor noi vrem să facem un chatbot de tip machine learning care să răspundă la solicitările clienţilor, adică să ţină loc de serviciul de suport, duce dialogul cu clientul până într-un anumit punct în care e nevoie de un operator uman. După un timp, după ce chatbotul învaţă mai multe variante de răspuns pentru mai multe situaţii, nu mai e nevoie de operatorul uman”, a detaliat Adrian Dinu.

Măsurile fiscale care sunt în discuţie pentru a fi implementate în România în 2025 vor afecta angajaţii şi angajatorii deopotrivă, iar asta se va resimţi atât în veniturile personale, cât şi în costurile şi strategia de afaceri, crede Miguel Trindade, country manager al ManpowerGroup Romania.

„Printre cele mai importante modificări ne referim la creşterea salariului minim pe economie, a contribuţiilor şi impozitelor pe salarii şi asimilate, şi schimbări în regimul fiscal al beneficiilor care au impact asupra costului total de angajare şi asupra planurilor de recrutare. Pentru angajaţi, creşterea impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale poate duce la o scădere a salariilor nete, în funcţie de măsura în care angajatorii vor absorbi sau nu o parte din aceste creşteri”, a spus el în cadrul conferinţei ZF HR Conference 2024. 

Avantajele fiscale pentru beneficii precum tichete de masă, prime, abonamente sportive etc erau uneori componente importante în pachetele salariale, iar reducerea sau impozitarea lor poate avea efecte negative asupra satisfacţiei angajaţilor, indică reprezentantul Manpower. „Este posibil să asistăm la o disponibilitate mai mare din partea angajaţilor să caute mărirea de salariu prin schimbarea locului de muncă. Pe de cealaltă parte, pentru angajatori costurile de personal cresc considerabil, iar creşterea acestor costuri poate afecta competitivitatea angajatorilor. Companiile oferă adesea beneficii extrasalariale pentru a atrage şi reţine talente, menţinând competitivitatea pe piaţa muncii. Cu impozitarea sporită a acestor beneficii, angajatorii fie vor suporta costuri mai mari pentru a oferi aceleaşi avantaje, fie vor fi nevoiţi să le reducă, afectând astfel atractivitatea ofertei lor. Presiunea de a compensa aceste măsuri fiscale ar putea să orienteze companiile către automatizare sau externalizarea anumitor funcţii”, conchide Miguel Trindade.   

„Anul acesta se anunţă o stagnare sau cel mult o uşoară creştere faţă de anul trecut pe piaţa muncii. Am văzut încetinire în domeniile care general sunt foarte afectate de crize, mai ales din afara României, de exemplu în industria de componente auto. Acolo nu mai există oferte, chiar există şi restructurări pe în anumite companii din Ardeal şi din Banat.” 

Bogdan Badea, CEO, eJobs

„Este îngrijorător dacă pariem pe o stagnare ca scenariu realist, optimist. Cred că vom vedea o scădere de 10-15% pe piaţa de recrutare. Industria de IT va fi în continuare sub stres, este posibil să înregistreze o scădere peste media pieţei. Vor fi şi zone în creştere, precum zona medicală, logistică, transporturi, zonele care generează business.” 

Andrei Frunză, CEO, bestjobsBogdan Badea, CEO, eJobs

„2025 va fi un an cu provocări majore pentru piaţa muncii, iar adaptabilitatea va juca un rol esenţial. Una dintre principalele dificultăţi va fi rata şomajului, care ar putea creşte în industriile afectate de scăderea cererii. În plus, creşterea salariului minim, dacă nu este corelată cu productivitatea, va pune presiune suplimentară pe companii. În acest context, unele firme vor fi nevoite să-şi amâne planurile de expansiune sau să îşi reducă activitatea pentru a face faţă costurilor crescute.” 

Bogdan Gabor, country manager, Lugera & Makler România

„Cred că o să fie un an greu pentru economie. Toată lumea se aşteaptă atât la majorări de taxe, cât şi la o eventuală restructurare la stat. Asta înseamnă însă că o să scadă consumul, cei restructuraţi sau chiar dacă nu o să fie foarte mulţi restructuraţi, de frică să nu fie restructuraţi, o să limiteze cât o să poată cheltuielile din cauza fricii.”

Adrian Dinu, fondator, Creasoft

„Printre cele mai importante modificări sunt creşterea salariului minim pe economie, a contribuţiilor şi impozitelor pe salarii, schimbări în regimul fiscal al beneficiilor care au impact asupra costului total de angajare şi asupra planurilor de recrutare. Pentru angajaţi, creşterea impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale poate duce la o scădere a salariilor nete, în funcţie de măsura în care angajatorii vor absorbi sau nu o parte din aceste creşteri.”

Miguel Trindade, country manager, ManpowerGroup Romania