Anul 2023 marchează un moment de consolidare şi maturizare pentru industria farmaceutică din România, indicând o evoluţie pozitivă după perioada dificilă dintre 2020 şi 2021. Liderii producătorilor de medicamente româneşti spun însă la unison însă că autorităţile trebuie să recunoască această industrie ca fiind strategică şi să ofere susţinerea adecvată pentru ca aceasta „să atragă privirile înspre România”.

Piaţa de medicamente din România a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, de la o valoare de  3,7 miliarde de euro în 2018, la 6,4 miliarde de euro în prezent. Privind mai departe, în context global, piaţa farmaceutică a atins o cifră impresionantă de 1.400 de miliarde de euro în 2022, iar zona Europei Centrale şi de Est, din care face parte şi România, a contribuit cu 2% la această piaţă. „Zona din Europa Centrală şi de Est (ECE) se remarcă printr-o prognoză semnificativă de creştere a pieţei în intervalul 2022-2026, cu o estimare a ratei de creştere de 8% în 2026”, a observat Silviu Lungu, associate director offering management la QVIA Romania and Moldova, în cadrul evenimentului ZF Pharma Summit 2023 organizat recent.

Potrivit celor mai noi date informaţii deţinute de compania pe care o reprezintă, în anul 2023 este estimat ca România să contribuie cu 16% la piaţa ECE, iar această contribuţie este previzionată să crească la 17% până în 2026. „De-a lungul acestui interval, România va deveni una dintre principalele pieţe de creştere ale regiunii”, observă Lungu. În zona ECE, majoritatea vânzărilor de medicamente au loc în piaţa de retail, iar România se distinge cu o contribuţie semnificativă de 75% în totalul pieţei de medicamente şi 25% în unităţile spitaliceşti. Un aspect relevant îl reprezintă noile medicamente introduse pe piaţă şi aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) între anii 2017 şi 2020. La 1 ianuarie 2022, România avea înregistrate 38 de molecule dintre acestea, reprezentând 24% din totalul de medicamente aprobate de EMA în perioada menţionată.

O analiză detaliată pieţei farmaceutice din România realizată în intervalul iulie iunie 2023 relevă că valoarea pieţei de medicamente a atins 6,4 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 15,3% în valoare şi 1,4% în unităţi. Medicamentele cu prescripţie au reprezentat 4,6 miliarde de euro, în timp ce produsele din categoria consumer health au atins 1,7 miliarde de euro. Principalii factori ai acestei creşteri au fost segmentul de consumer health cu 200 de milioane de euro, segmentul de medicamente din clasa de oncologie cu 200 de milioane de euro şi clasa de produse de metabolism, cu 113 milioane de euro.

În ceea ce priveşte distribuţia, aproximativ 75% din vânzări au avut loc în retail, iar aproximativ 25% în unităţile spitaliceşti. Piaţa de retail a adunat vânzări de 5,3 miliarde de euro din farmacii, din care 3,5 miliarde de euro reprezintă vânzările de medicamente cu prescripţie (Rx market) şi 1,8 miliarde de euro reprezintă zona de consumer health. „Comparând anii 2022 şi 2023, se observă că cele 15 procente de creştere au provenit în mare parte din zona medicamentelor cu prescripţie (Rx), cu o creştere de 12%, în timp ce OTC (over-the-counter) - a reprezentat 3%. „În cazul medicamentelor cu prescripţie, principalul factor de creştere a fost preţul, urmat de volum şi lansări. În schimb, pe segmentul de consumer health, contribuţia a provenit în cea mai mare parte din preţ şi volum”, a mai observat Silviu Lungu.

Strategie dincolo de cifre . Dincolo de cifre şi statistici însă, industria farmaceutică din România pare că se află într-un proces de consolidare şi maturizare în anul 2023, marcând o evoluţie pozitivă după perioada dificilă dintre 2020 şi 2021. Existenţa unei stabilităţi în Ministerul Sănătăţii şi la Agenţia Naţională a Medicamentului contribuie la această maturizare şi orientare mai pronunţată către piaţă, sunt principalele concluzii ale liderilor pieţei, prezenţi la evenimentul ZF Pharma Summit 2023.

Companiile farmaceutice din România au investit semnificativ în ultimii ani pentru a-şi moderniza platformele şi pentru a-şi extinde capacităţile de producţie, iar exemplele Antibiotice Iaşi, Zentiva, Terapia sau Stada sunt relevante în acest sens. Antibiotice Iaşi, cel mai important producător român de medicamente generice, de exemplu, a efectuat investiţii de peste 120 de milioane de euro în ultimii 25 de ani şi are planuri ambiţioase pentru următorii 8-10 ani, incluzând investiţii în noi forme farmaceutice, sustenabilitate şi producere proprie de energie electrică. „2023 este un an în care piaţa se consolidează, după perioada 2020-2021. Asistăm la o maturizare. Sigur, mai asistăm la o anumită stabilitate în Ministerul Sănătăţii la Agenţia Naţională a Medicamentului, lucru care implicit va duce la maturizare şi la o conduită mai orientată spre piaţă”, descrie evoluţia recentă a pieţei pe care activează Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, cel mai important producător român de medicamente generice. Compania pe care el o reprezintă a investit constant în fabrică „pentru a o aduce la un stadiu de platformă modernizată, iar apoi am reluat investiţiile strategice”. În urmă cu doi ani, compania a pus în funcţiune o capacitate nouă de produse topice, o investiţie de peste 25 milioane de euro. „Acum avem un proiect pentru următorii 8-10 ani – The Future Together – în care vrem să atragem partenerii noştri, să fim împreună. Este un program foarte generos de investiţii şi de dezvoltare de pieţe”. Directorul general Antibiotice Iaşi spune că prin acest proiect, peste 400 milioane de lei vor fi investiţi în următorii 6-7 ani în câteva proiecte mari, dintre care unele vizează dezvoltarea de noi forme farmaceutice, iar altele sunt proiecte de sustenabilitate, de protecţia mediului şi de reducere a amprentei de carbon. „Valorificăm la maximum potenţialul intelectual şi uman mai ales din zona  de nord-est a ţării. Investim mult în cercetare, în cercetarea aplicativă, unde avem peste 200 de locuri noi de muncă. Avem programe şi proiecte speciale cu universităţile de profil din zona noastră pentru  atrage tineri valoroşi.” Compania pregăteşte şi o investiţie de aproape 200 de milioane de lei în extinderea portofoliului de produse, din care 85 milioane de lei reprezintă finanţare din partea statului român, a spus Ioan Nani. Antibiotice Iaşi, al cărei acţionariat este deţinut în proporţie de 53% de Ministerul Sănătăţii, previzionează că în 2030 va ajunge la o cifră de afaceri de 250 de milioane de euro, dublă faţă de cea din prezent, dar prin creşterea capacităţilor de producţie şi dublarea producţiei în România. „Avem nevoie de stabilitate, de fabrici, de investiţii în sectorul privat. (...) Piaţa farmaceutică din România este în continuare o piaţă atractivă pentru investitorii străini”, subliniază el.

„Companiile farmaceutice îşi plătesc taxele şi impozitele şi plătesc şi taxă pe cifră de afaceri, acel 15%, taxa clawback. Industria farmaceutică ar trebuie să fie văzută ca fiind una strategică”, crede şi Dragoş Damian, CEO al Terapia. El observă că, deşi fabricile de medicamente dintr-o ţară nu vor produce toate medicamentele necesare, România se află în cealaltă extremă, unde 15% din deficitul de balanţă comercială este dat de industria farmaceutică. „Cred că România poate dezvolta industria farmaceutică. Mă bucur că în sfârşit, după mulţi ani, un prim-ministru, Nicolae Ciucă, un alt prim-ministru, Marcel Ciolacu, şi un ministru al sănătăţii, Alexandru Rafila, au deschis poarta pentru a privi industria farmaceutică drept o industrie strategică.” În ceea ce priveşte strategia Terapia, el spune că aceasta nu se axează pe construcţia de fabrici, ci pe achiziţia acestora. „Suntem interesaţi de achiziţii inorganice şi de dezvoltare inorganică. Este foarte importantă dezvoltarea afacerii pentru noi - deja avem o masă critică foarte importantă, suntem primul producător de volume. Este foarte important pentru noi să avem un hub logistic foarte bun pentru că exportăm în toată UE şi în spaţiul numit Uniunea Euroasiatică. Ne uităm la evoluţiile din piaţă pe următorii cinci ani şi vedem că încep să fie vândute companiile generice de către acţionarii deţinuţi, s-au şi închis fabrici de generice. Globalizarea este un aspect extrem de important pentru următorii zece ani în zona de medicamente generice.” Potrivit lui Damian, Terapia a ajuns în anul financiar trecut la o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul financiar 2023-2024, previzionează o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei;  cea mai recentă achiziţie din portofoliu, care se reflectă şi în estimarea cifrei de afaceri, fiind de compania ieşeană Fitterman – de la care au cumpărat un portofoliu de produse fără prescripţie medicală. În ceea ce priveşte exporturile Terapiei, 30% din venituri sunt generate de acestea. „România trebuie să facă diplomaţie exonomică pentru ca medicamentele fabricate în România să fie exportate mult mai uşor pe toate pieţele. Toate ţările îşi promovează producţiile locale pentru că vorbim despre o industrie strategică, ceea ce este normal. Plătim (noi, Terapia) anual către statul român taxe, impozite şi contribuţii de peste 100 de milioane de lei. Trebuie să avem grijă de această industrie şi ea trebuie văzută într-adevăr ca fiind o industrie strategică.”

Simona Cocoş, CEO al Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente de pe plan local, observă că anul curent este unul de consolidare în industria farmaceutică din România, unde creşterea pieţei se situează în jurul valorii de 10%. Este semnificativă stabilitatea în relaţia cu autorităţile, fapt care nu s-a întâmplat în anii precedenţi şi care a fost facilitat de măsurile luate de autorităţi, inclusiv alinierea taxei clawback la procentul de 15% şi ajustarea preţurilor pentru a ţine pasul cu inflaţia.Totuşi, ea subliniază că industria farmaceutică este văzută ca strategică din punct de vedere economic, dar nu este privită astfel de autorităţi. „Cu toate că România găzduieşte 21 de fabrici de medicamente, această industrie este undeva între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, fără o implicare directă a acestora în administrarea fabricilor.” Ea observă că în ultimii ani au fost făcute investiţii semnificative în industria farmaceutică, depăşind 40 de milioane de euro, pentru a creşte capacităţile de producţie, ambalare şi pentru a implementa proiecte de sustenabilitate, cum ar fi panourile solare. Creşterea exporturilor a contribuit la cifrele spectaculoase înregistrate în acest an, cu menţiunea că această creştere nu provine exclusiv din piaţa locală, care a întâmpinat provocări în anul precedent, inclusiv o creştere a costurilor de producţie cu 30%. Simona Cocoş mai observă că este esenţial ca sistemul de sănătate să fie sustenabil, având în vedere îmbătrânirea populaţiei şi necesitatea tratamentelor cronice. „Toată industria are interesul ca sistemul de sănătate să fie unul sustenabil pentru că populaţia îmbătrâneşte, iar această populaţie are nevoie de tratamente cronice şi dacă nu îţi calculezi foarte bine costurile poate pe zece ani de acum înainte, vei avea probleme. Aici intervine rolul medicamentelor generice, iar eu sunt un mare susţinător al medicamentelor generice din România şi din prisma faptului că toate fabricile din România produc medicamente generice. Medicamentele intrate din 2015 până în 2022 au adus economii la bugetul de stat de peste 1 mld. euro; sunt arii terapeutice unde numărul de pacienţi trataţi a crescut de trei ori din momentul în care au intrat medicamente generice în momentul în care a expirat un patent.” Astfel, directorul executiv al Zentiva România crede în potenţialul pieţei mai departe – însă cu un optimism moderat: „Cred că piaţa farmaceutică are potenţială creştere pentru că nu am acoperit toate nevoile existente. Eu mă aştept la o creştere, poate nu double digit, ci single digit. Toate fabricile din România plătesc taxe în România, plătesc contribuţii în România, angajează oameni din România, contribuie şi la bunăstarea unor angajaţi din alte domenii care sunt legate de industria farmaceutică din România şi, de asemenea, cred că trebuie declarată drept industrie strategică şi susţinută.”

Mihai Fugarevici, country manager la Stada, descrie 2023 ca fiind un an corect pentru piaţa farmaceutică, cu menţiunea că creşterea pentru moleculele ieftine este temporară, întrucât va fi afectată de următoarea corecţie de preţuri impusă de Ministerul Sănătăţii. „Este un an corect pentru piaţa farmaceutică. Trebuie să ţinem cont că acea creştere pentru moleculele ieftine este valabilă până la următoarea corecţie de preţuri, este o măsură temporară luată de Ministerul Sănătăţii. Nu cred însă că 2023 este cel mai bun an pentru dezvoltarea unei fabrici pentru că toate costurile au explodat. O investiţie care pleacă de la 50 mil. euro probabil că va ajunge la peste 60 mil. euro. Este un an greu din perspectiva unui investitor”, a spus el în cadrul evenimentului. Referitor la dezvoltarea fabricii noi de la Turda, o investiţie majoră de peste 50 mil. euro a companiei pe care o reprezintă, Fugarevici menţionează că aceasta este în grafic şi va fi finalizată în mai anul viitor. Fabrica va dispune de 9 linii de producţie şi se estimează că va produce peste 130 mil. unităţi de medicamente anual, cu o forţă de muncă de 500 de angajaţi. Stada, companie deţinută de un fond de investiţii, se află într-o etapă în care fondul doreşte să îşi recupereze investiţia. Cu toate acestea, planurile de investiţii şi operaţiunile continuă pentru mai mult de 7 ani. „Motivul pentru care România este o destinaţie atractivă pentru investiţii în industria farmaceutică este dat de poziţia geografică favorabilă, îmbunătăţirea infrastructurii şi susţinerea investiţiilor de către stat, care a acordat un ajutor de aproape 50% din investiţie pentru proiectul fabricii din Turda.” Perspectivele de creştere ale companiei se bazează pe pornirea acestei unităţi de producţie, ce ar urma să se reflecte într-o creştere exponenţială a cifrei de afaceri a Stada, în special în zona de export. „Investiţia în construcţia şi dezvoltarea fabricilor în România plasează ţara pe harta producătorilor internaţionali de medicamente şi atrage atenţia către potenţialul acestei pieţe. Cu toate acestea, că trebuie depuse eforturi pentru a atrage mai multe investiţii şi proiecte în România, pentru a creşte dinamica şi relevanţa ţării în industria farmaceutică europeană. „Există un raport al unei instituţii europene, Medicines for Europe, care spune că în momentul acesta în Europa se construiesc 44 de facilităţi de producţie. În acest raport este prinsă dezvoltarea fabricii Zentiva şi fabrica Stada. Mi se pare foarte puţin pentru România ca din 44 de fabrici care se construiesc în Europa doar 2-3 să fie în România. Trebuie să facem cumva să atragem privirile către România.”     

„În cazul medicamentelor cu prescripţie, principalul factor de creştere a fost preţul, urmat de volum şi lansări. În schimb, pe segmentul de consumer health, contribuţia a provenit în cea mai mare parte din preţ şi volum.”

Silviu Lungu, associate director offering management IQVIA Romania and Moldova

„Avem nevoie de stabilitate, de fabrici, de investiţii în sectorul privat. (...) Piaţa farmaceutică din România este în continuare o piaţă atractivă pentru investitorii străini.”

Ioan Nani, director general, Antibiotice Iaşi

„România trebuie să facă diplomaţie exonomică pentru ca medicamentele fabricate în România să fie exportate mult mai uşor pe toate pieţele. Toate ţările îşi promovează producţiile locale pentru că vorbim despre o industrie strategică, ceea ce este normal.”

Dragoş Damian, CEO, Terapia

„Cu toate că România găzduieşte 21 de fabrici de medicamente, această industrie este undeva între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, fără o implicare directă a acestora în administrarea fabricilor.”

Simona Cocoş, CEO, Zentiva România

„Există un raport al unei instituţii europene, Medicines for Europe, care spune că în momentul acesta în Europa se construiesc 44 de facilită/ţi de producţie. În acest raport este prinsă dezvoltarea fabricii Zentiva şi fabrica Stada. Mi se pare foarte puţin pentru România ca din 44 de fabrici care se construiesc în Europa doar 2-3 să fie în România. Trebuie să facem cumva să atragem privirile către România.” 

Mihai Fugarevici, country manager, Stada România