O istorie de aproape trei decenii a Alpha Bank România ajunge la final. După negocieri ţinute la secret, italienii de la UniCredit au făcut anunţul-surpriză că vor cumpăra banca românească cu capital elen, care, după o ascensiune puternică până pe locul 3 pe podiumul bancar românesc în anii de boom economic, a pierdut în ultimii 15 ani cotă de piaţă şi nu a mai reuşit să-şi revină pe deplin, rămânând cu sechele după criza din 2008/2009. Cum a ajuns UniCredit Bank să cumpere Alpha Bank şi să facă o bancă nouă de top 3?

Noua bancă rezultată din fuziunea UniCredit Bank Romania cu Alpha Bank Romania va fi a treia bancă ca mărime de pe piaţa românească, cu o cotă de piaţă combinată de 12% după active, potrivit UniCredit. Iar tranzacţia va fi finalizată cel mai probabil în 2024, după parcurgerea procesului de due diligence, obţinerea aprobărilor statutare şi a celor din partea tuturor autorităţilor de reglementare implicate. „Aceasta este prima achiziţie pe care UniCredit o face în 15 ani, semnalând potenţialul inerent pe care noi, ca business, îl vedem în România şi în regiunea Europa Centrală si de Est. A atrage un partener de acest calibru şi a conveni asupra unui angajament ca acesta ar fi fost de neconceput pentru vechiul UniCredit şi sunt încrezător că acesta este începutul unei poveşti de succes pentru această bancă din regiunea Europa Centrală si de Est“, a declarat Andrea Orcel, şeful grupului italian UniCredit. Grupul elen Alpha Services and Holdings, care deţine Alpha Bank, şi grupul italian UniCredit au agreat principalele condiţii financiare pentru fuziunea dintre UniCredit Bank Romania şi Alpha Bank Romania, ca parte a unui parteneriat strategic la nivel internaţional. Astfel, grecii de la Alpha Holdings vor deţine 9,9% din capitalul social al entităţii nou create pe piaţa românească în urma fuziunii şi va primi şi o contravaloare în numerar de 300 mil. euro, componenta de numerar rămânând supusă ajustărilor post - due diligence legate de calitatea activelor, dacă este cazul. Alpha Bank România rămăsese până acum singura bancă cu capital elen de pe piaţa românească, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank. Dar, în cele din urmă, şi Alpha Bank România dispare din bankingul autohton. Pe piaţa locală, Alpha Bank a mizat doar pe creşterea organică şi a pierdut teren în anii de criză. Banca a rămas în topul celor mai mari

10 bănci, însă a coborât în clasament.

Dar care este istoria grecilor de la Alpha Bank în România?

Privind retrospectiv, istoria băncii pe piaţa românească începea în 1994 când Alpha Bank Group şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) puneau bazele Alpha Bank în România, sub denumirea de Banca Bucureşti. Iar la începutul anului 2000, Banca Bucureşti era redenumită Alpha Bank Romania pentru a sublinia apartenenţa la grupul grec. În anul 2001, rămas de referinţă, Alpha Bank România deschidea piaţa creditelor ipotecare, fiind lansat creditul Alpha 810 Housing, primul credit ipotecar pe o perioadă de 10 ani. Apariţia produselor de retail pe piaţa locală, precum creditele ipotecare şi de consum, a venit într-un context caracterizat de scăderea dobânzilor la lei, pe fondul reducerii inflaţiei şi a creşterii mai lente a cursului de schimb leu/euro. Primind linii de finanţare de miliarde de euro de la grupurile-mamă, băncile de pe piaţa românească au acordat credite retail într-un ritm de creştere exponenţial. Problema a fost că băncile nu erau foarte pregătite pentru această creştere puternică, într-un termen atât de scurt, acest atu devenind un dezavantaj  atunci când a venit criza financiară şi economică din 2008/2009, când multe dintre aceste împrumuturi au devenit neperformante. În anii de criză din 2008/2009, băncile locale au digerat destul de greu impactul declinului economic, unele fiind mai mult pe pierdere decât pe profit. Faptul că băncile nu s-au restructurat la timp a determinat menţinerea costurilor la un nivel ridicat, în timp ce veniturile erau în scădere. Letargia care a marcat economia s-a reflectat în situaţia sistemului bancar românesc în care o cincime din credite a ajuns să fie neperformantă. Tendinţa de restrângere a bilanţurilor băncilor controlate de acţionari străini a fost greu de domolit în condiţiile în care au avut de făcut curăţenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Şi intensificarea dezintermedierii şi-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării creditării. Băncile au fost presate în anii de criză să se restructureze în cele din urmă începând de la modelul operaţional până la portofoliile de credite pentru a încerca să revină pe profit sau măcar să nu mai ceară bani de la acţionari pentru acoperirea pierderilor. Pe lângă toate acestea, după marea criză economică şi financiară începută în 2008/2009, Grecia ajungea şi într-o criză a datoriilor suverane, pentru ca apoi să urmeze o criză a băncilor greceşti, care aveau o expunere mare pe statul elen, şi apoi a venit şi criza din Cipru. În contextul crizelor multiple de atunci cu care s-a confruntat Grecia, au apărut chiar şi acorduri de fuziune ale unor bănci greceşti. De exemplu, în anul 2011 era încheiat un acord privind fuziunea grupurilor greceşti Alpha Bank cu Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost de atunci, pentru a rezista mai bine crizei financiare. Însă, în urma analizării impactului pe care restructurarea datoriilor statului elen le-a avut asupra celor două bănci, boardul din Grecia al Alpha Bank ajungea la concluzia că „fuziunea nu numai că nu reuşeşte să genereze valoare adăugată, ci chiar provoacă o pierdere pentru Alpha Bank şi acţionarii săi”. Iar acţionarii Alpha Bank revocau în 2012 hotărârea privind fuziunea prin absorbţie a Alpha cu Eurobank, în condiţiile în care rezultatul acestei fuziuni nu era justificabil din punct de vedere financiar. Când a apărut criza grecească, Alpha Bank România a rămas pe cont propriu şi trebuia să se descurce singură, mai ales că începuseră retragerile de depozite, pe fondul zvonurilor că băncile greceşti se prăbuşesc. „Noi poate suntem banca care am traversat cele mai multe crize, - cea din 2008, criza datoriilor suverane, unde Grecia era expusă, şi criza grecească, când în România a trebuit să rămânem pe cont propriu, să ne gestionăm situaţia singuri, pentru că cei de la Atena nu mai puteau să ne finanţeze”, spunea în 2021 pentru ZF, Sergiu Oprescu, care a condus Alpha Bank România începând din 2007 şi până acum, adică mai bine de 15 ani. În contextul acestor crize multiple, băncile greceşti au fost nevoite să-şi vândă operaţiunile externe. Însă, Alpha Bank România a reuşit să reziste şi a rămas până acum singura bancă a unui grup elen care nu a fost vândută. „Noi eram pregătiţi să onorăm toate depozitele clienţilor dacă ar fi cerut retragerea. Banca era solidă, aveam un portofoliu echilibrat, nu aveam expuneri majore, şi astfel am putut să stăm în piaţă”, explica Oprescu în 2021. În România, Alpha Bank ţâşnise în anii de boom chiar până pe locul al treilea în topul după active, având înainte de criză o poziţie mai bună decât UniCredit Bank România, care a ajuns acum să o cumpere. Însă, în ultimii 15 ani, Alpha Bank România a pierdut puternic cotă de piaţă, rămânând cu sechele după criza globală din 2008/2009 şi după criza greacă, şi a coborât de pe locul 4 în topul după active în anul 2009 până pe locul 9 în 2022. Dacă în 2009 Alpha Bank avea o felie din piaţa bancară locală de 6,4%, având o poziţie mai bună ca UniCredit Bank România (care se afla atunci pe locul 6 în topul băncilor mari, cu o cotă de 6,1%) în 2022 cota de piaţă a băncii româneşti cu capital elen se înjumătăţise, la doar 3%.

UniCredit Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, ocupă acum locul 7 în topul celor mai mari bănci după active, în timp ce Alpha Bank România se plasează pe locul 9. Concret, la finalul anului 2022, UniCredit raporta active de 60 mld. lei în România, ajungând la o cotă de piaţă de 8,6%, indicatori care plasau banca românească cu capital italian pe locul 7, conform datelor BNR. Pe de altă parte, Alpha Bank a avut la finalul anului trecut active de 21 mld. lei şi o cotă de piaţă de 3%, ocupând poziţia 9 în clasamentul băncilor mari. Analizând evoluţia UniCredit în România de-a lungul timpului, vedem că italienii de la UniCredit au avut la început o bancă mai mică pe piaţa românească, dar au început să se extindă şi aveau să fuzioneze în 2007 cu HVB-Ţiriac Bank, creând UniCredit Ţiriac Bank. Unul dintre evenimentele importante din istoria UniCredit a fost în 2013, când italienii de la UniCredit au semnat la Bucureşti preluarea întregului portofoliu de retail al britanicilor de la RBS. Pe zona corporate, creşterea a continuat să fie de tip organic pentru că banca era deja mai bine poziţionată pe acest segment. Un alt eveniment de referinţă în istoria UniCredit a fost anul 2014, când omul de afaceri Ion Ţiriac şi-a vândut italienilor şi ultimele 45% din acţiunile deţinute la UniCredit Ţiriac. În 2015, UniCredit Ţiriac Bank, atunci al cincilea jucător după active din sistemul bancar românesc, şi-a schimbat denumirea în UniCredit Bank, iar procesul de rebranding a continuat. Dacă în 2008 UniCredit Bank avea o cotă de piaţă după active de 5,5%, în 2009, când începeau să se manifeste şi pe piaţa locală semnele crizei financiare şi economice precedente, a urcat la o cotă după active de peste 6%, rămânând totuşi pe locul 6 în topul celor mai mari bănci. Ulterior, UniCredit Bank a mai câştigat teren, urcând şi pe locul 5 în clasamentul băncilor mari. Însă ultimii ani au adus căderi în top pentru banca italienilor de pe piaţa locală, UniCredit Bank România coborând mai întâi pe locul 6, iar apoi pe locul 7, având o cotă de piaţă de 8,62% la finalul anului trecut.

UniCredit Bank Romania are şi un şef nou din acest an. Mihaela Lupu conduce UniCredit Bank România începând din 16 octombrie 2023, după o carieră de 25 ani în cadrul UniCredit. Ea l-a înlocuit pe Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, şi unul dintre şefii de bănci longevivi, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit România. Grupul italian UniCredit a raportat pentru primele nouă luni din 2023 un profit net de 215 mil. euro din operaţiunile din România, în creştere cu aproape 52% faţă de câştigul din aceeaşi perioadă din 2022. Acesta este profitul rămas după plata dividendelor (aferente instrumentelor AT1 - alte elemente de capital). Înainte de această operaţiune, profitul net al băncii era de 220 mil. euro. Banca raportase pentru primul trimestru din acest an un câştig de 64 mil. euro şi până la jumătatea anului şi-a dublat profitul, la 137 mil. euro, pentru ca după 9 luni să ajungă la 215 mil. euro. Soldul creditelor acordate de UniCredit Bank în România a urcat la sfârşitul primelor nouă luni din 2023 până la 7,9 mld. euro, fiind cu 7% peste nivelul din 9 luni/2022, potrivit rezultatelor financiare anunţate de grupul italian la Milano, neajustate cu diferenţele de curs. Ca urmare a avansului creditării, dar şi după intrarea ratelor dobânzilor pe o pantă ascendentă, au crescut şi veniturile băncii româneşti cu capital italian. Veniturile totale ale UniCredit Bank în România au crescut în 9 luni/2023 cu 28,4% faţă de nivelul din 9 luni/2022, până la 465 mil. euro, evoluţia fiind influenţată de avansul câştigurilor din dobânzi şi din comisioane. Şi cheltuielile operaţionale s-au majorat în 9 luni/2023, dar cu într-un ritm mai lent, respectiv cu 8,4%, până la 155 mil. euro. Pe partea de economisire se observă o continuare a trendului ascendent, însă cu o viteză mai temperată. Depozitele atrase de UniCredit de la clienţii din România au înregistrat în 9 luni/2023 o creştere cu 3,3%, până la 9 mld. euro, nivelul depăşind cu circa 1,1 mld. euro soldul creditelor. Creşterea depozitelor vine în condiţiile în care bonificaţiile plătite de bănci au mai crescut, dar au rămas în continuare la niveluri modeste faţă de dobânzile la credite şi sub inflaţie.  Rămâne de văzut cum va continua epopeea italiană a UniCredit Bank în România după preluarea grecilor de la Alpha Bank, care marchează încheierea istoriei de aproape 30 de ani a Alpha Bank în România.

Sergiu Oprescu se află la conducerea Alpha Bank România din anul 2007, adică de peste 15 ani. El şi-a început cariera în cadrul băncii cu capital elen în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii înainte de a deveni preşedinte executiv. El este şi primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de63 mld. euro şi cu o istorie de 140 de ani, devenind din 2019 director general reţea internaţională în cadrul grupului elen Alpha Bank.

Mihaela Lupu conduce UniCredit Bank România începând din 16 octombrie 2023, după o carieră de 25 ani în cadrul UniCredit. Ea l-a înlocuit pe Răsvan Radu, unul dintre bancherii români cu cea mai îndelungată carieră, de peste 30 de ani, şi unul dintre şefii de bănci longevivi, adunând aproape două decenii la conducerea UniCredit România.