România este una dintre ţările europene cu cea mai scăzută rată de penetrare a asigurărilor de viaţă în PIB, de 0,2% faţă de 3,93% media la nivel european. Datele arată potenţialul de dezvoltare al acestei categorii în rândul populaţiei, dar pentru atingerea obiectivelor este nevoie de muncă, un parteneriat între stat şi industria de asigurări care să determine o repoziţionare a modului în care sunt privite şi folosite aceste produse atât în strategia de ţară, cât şi în cea a bugetelor individuale.

Piaţa de asigurări de viaţă are o evoluţie lentă de la an la an, de 1-2%. Această creştere minimală este justificată dacă ne uităm la tabloul de ansamblu. Astfel, vânzarea asigurărilor de viaţă este foarte mult susţinută de reţelele de brokeri, însă aceştia la rândul lor sunt orientaţi cu precădere spre vânzarea asigurărilor auto. Adăugăm la asta lipsa de apetit şi cunoaştere a populaţiei, deteriorarea puterii de cumpărare pe fondul inflaţiei crescute, şi nu în ultimul rând lipsa de măsuri fiscale din partea statului care să faciliteze accesul unui număr mai mare de persoane la o asigurare de viaţă”, susţine Anita Niţulescu, CEO al Eurolife. Potrivit ei, piaţa asigurărilor, puternic dominată de asigurările auto, cu precădere asigurările obligatorii auto (RCA), nu îşi va putea valorifica potenţialul decât dacă se va schimba structura şi îşi va muta atenţia de la asigurările obligatorii, a explicat executiva.

Ea a mai adăugat că România este una dintre ţările europene cu cea mai scăzută rată de penetrare a asigurărilor de viaţă în PIB, de 0,2% faţă de 3,93% media la nivel european. „Pe termen mediu, ne dorim ca această pondere să crească la un minim de 1%. Însă, trebuie să fim conştienţi de eforturile care trebuie făcute din mai multe direcţii: pe de o parte vorbim de schimbarea de mentalitate la nivel de individ prin conştientizarea nevoii de protecţie, în paralel cu acţiuni de informare din partea industriei pentru a creşte gradul de informare şi educare în rândul populaţiei. Nu în ultimul rând, este nevoie ca la nivelul sistemului economic şi social, acest segment să beneficieze de facilităţi fiscale care să încurajeze achiziţia de asigurări de viaţă. Introducerea unor astfel de măsuri (reduceri de impozite sau deductibilitatea primelor de asigurare) va contribui la reducerea deficitului de protecţie, cu beneficii concrete pentru populaţie”, detaliază CEO-ul.

Exemplele din Vest, departe de a fi adoptate. În Cehia, potrivit datelor UNSAR, din anul 2001 s-a acordat deductibilitate pentru primele de asigurare de viaţă aferente unei poliţe încheiate pentru o perioadă de minimum 5 ani, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, până la o limită de aproximativ 400 euro pe an. Din 2017, limita de deductibilitate a fost dublată, ajungând la aproximativ 917 euro pe an. În Germania, produsele de asigurări cu componentă exclusivă de protecţie, fără valoare de restituire, fără investiţii, care acoperă riscul de deces sau incapacitate profesională, sunt deductibile ca şi cheltuieli speciale în impozitul pe veniturile personale din Germania. Un alt exemplu este cel din Italia, în care din anul 2001 primele plătite pentru asigurările de tip Term Life (protecţie, Long Term Care (protecţie pe termen lung) şi asigurările de accidente beneficiază de deductibilităţi fiscale, în cuantum de 19% din impozitul pe venit. În cazul Franţei, poliţele de grup cu asigurare riscurilor de deces şi invaliditate temporară sau permanentă, primele plătite de angajator pentru o poliţă de grup obligatorie sunt deductibile pentru angajaţi din impozitul pe venit în limita annuală de 6.582 euro pentru anul 2021. Această limită este reglementată în fiecare an prin lege ca procent fix al unui indicator care variază de la an la an. „În acest context, şi pe fondul unei structuri a pieţei locale orientate în special către asigurările obligatorii, va fi foarte greu de atins potenţialul pe care piaţa într-adevăr îl are”, susţine Anita Niţulescu.

Şefa Eurolife FFH a mai explicat că datele arată potenţialul de dezvoltare al asigurărilor de viaţă în rândul populaţiei. Totuşi, este nevoie de multă muncă şi un parteneriat stat – industria de asigurări care să determine o repoziţionare a modului în care sunt privite şi folosite aceste produse atât în strategia de ţară, cât şi în cea a bugetelor individuale.

 igitalizarea, un pas necesar şi în asigurări. Din perspectiva tipurilor de asigurări de viaţă, fiecare tip de asigurare se potriveşte unui anumit tip de client, şi mai ales, răspunde unui moment specific al vieţii. „Astfel, şi cererea apare atunci când persoana conştientizează că are nevoie de protecţie. De exemplu, iei un credit – o asigurare tradiţională este ceea ce ai nevoie, ajungi părinte – te gândeşti la un produs de viaţă cu economisire, astfel încât copilul să rămână cu o sumă de bani la finalul contractului. În ceea ce priveşte produsele cu componentă de investiţie, pe lângă componenta de protecţie se adaugă şi un risc investiţional pe care ţi-l asumi sau nu. În funcţie de cum au evoluat dobânzile la produsele bancare, oamenii s-au orientat şi către acest tip de asigurări, însă nu mereu au fost şi înţelese în detaliu. Ca o concluzie, dacă oamenii caută proactiv acest tip de produse, o fac fie pentru că sunt informaţi, fie pentru că au o nevoie şi caută un instrument financiar adecvat. Totuşi, în majoritatea cazurilor vânzarea este una făcută de consultant.”

În ceea ce priveşte consumatorii, Anita Niţulescu este de părere că traversăm o perioadă de transformare şi schimbare, în care este evident că modelele tradiţionale de business se află sub presiunea unei noi generaţii de consumatori, noi modele de lucru şi de gândire, dar şi a unor noi competitori. „Aceste schimbări accelerate şi de evoluţia tehnologică au schimbat şi relaţia individului cu asigurările – de la informare, cumpărare şi aplicare la un proces de daună. Din ce în ce mai mult, clientul actual îşi caută singur informaţiile, îşi documentează deciziile, nu mai are timpul şi răbdarea pentru a discuta cu un consultant; nevoia lui este ca ceea ce caută să fie accesibil, uşor de înţeles şi de folosit, când şi de unde are nevoie. În plus, şi produsele de asigurare s-au schimbat, au apărut produse noi, disponibile online, produse care îşi dovedesc utilitatea zi de zi. Acum avem în piaţă asigurări de viaţă disponibile la un click distanţă, care vin la pachet cu un univers de beneficii pentru prezent. Şi aş puncta aici produsul pe care noi l-am lansat în 2023 – o asigurare de viaţă şi accident cu servicii de telemedicină inclusă, care a fost foarte bine primită de clienţi, tocmai pentru valoarea adăugată pe care o aduce: doctor la dispoziţie 24/7, cheltuieli medicale acoperite în caz de accident, discounturi la parteneri, programe de nutriţie personalizate etc.”

CEO-ul Eurolife FFH a mai adăugat că noua generaţie de consumatori foloseşte mediul digital în multiple scopuri, iar acest lucru a făcut ca industria de asigurări să-şi redefinească strategia şi să găsească drumul optim de a integra tehnologia şi de a oferi soluţii digitale.    

„Noua generaţie de consumatori foloseşte mediul digital în multiple scopuri sau am putea spune pentru toate scopurile posibile: caută informaţii, stă în contact cu prietenii/ familia, caută tutoriale despre activităţi sau lucruri pe care trebuie să le facă, caută branduri şi produse pentru achiziţie, caută inspiraţie pentru ce să cumpere sau ce activităţi să aleagă, caută vacanţe, posibilităţi de entertainment etc.  Şi tot aici descoperă brandurile sau produsele pe care vor să le acceseze sau pe care le pun pe lista de intenţie într-un prim pas de descoperire. Noul consumator utilizează aplicaţii sau servicii care le optimizează viaţa (Freshful, Bringo, Glovo, Sezamo, eMAG) sau branduri care le confirmă un anumit statut social. Pe acest nou tablou de consumator actual, industria de asigurări a trebuit în ultima vreme să-şi redefinească strategia şi să găsească drumul optim de a integra tehnologia şi de a oferi soluţii digitale. Provocarea a fost şi este în continuare cu atât mai mare cu cât vorbim de un domeniu cu o istorie bazată aproape exclusiv pe vânzarea prin consultanţă. La Eurolife FFH, am investit în ultimii ani în această apropiere de generaţia tânară, am construit produse noi, am făcut disponibile online 5 produse de asigurare şi am deschis o zonă de parteneriate tocmai pentru a ne integra mai uşor în microuniversurile în care aceştia îşi petrec timpul.”

Din punctul de vedere al planurilor pe care le are Anita Niţulescu pentru compania pe care o conduce, ea consideră că anul 2024 va aduce o creştere de 80% pe segmentul de new business. „Pentru anul în curs, strategia se bazează pe o creştere de 80% pe segmentul de new business, creştere liniară la nivelul fiecărui trimestru în parte. Din perspectiva produselor, mizăm în continuare pe asigurările de călătorie, asigurările de locuinţă şi IMM-uri, dar şi pe linia asigurărilor de viaţă, unde avem în portofoliu produse competitive în piaţă atât pentru clientul final: asigurări la achiziţia unui credit, asigurări pentru expaţi la obţinerea vizei pentru România, asigurări pentru părinţi şi copii cu componentă de economisire, asigurări tradiţionale, produse noi, inovative cu beneficii ce pot fi folosite în prezent, cât şi produse dedicate pentru angajaţi.” 

„Aceste schimbări accelerate şi de evoluţia tehnologică au schimbat şi relaţia individului cu asigurările. Clientul actual îşi caută singur informaţiile, îşi documentează deciziile, nu mai are timpul şi răbdarea pentru a discuta cu un consultant; nevoia lui este ca ceea ce caută sa fie accesibil, uşor de înţeles şi de folosit, când şi de unde are nevoie. În plus, şi produsele de asigurare s-au schimbat. Acum avem în piaţă asigurări de viaţă disponibile la un click distanţă, care vin la pachet cu un univers de beneficii pentru prezent.”

Anita Niţulescu, CEO, Eurolife FFH