Criza generată de pandemia de COVID-19 a lovit sever în operatorii aerieni, indiferent de geografia lor sau de dimensiune. Operatorul privat Blue Air a reuşit să navigheze prin criză şi, potrivit Oanei Petrescu, CEO al companiei, chiar să intre pe noi linii de business şi pe noi aeroporturi.

Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, a reuşit să treacă peste cel mai dificil an cu care s-a confruntat industria aviatică. Oana Petrescu, CEO al Blue Air spune că firma a putut supravieţui în 2020 având o bază solidă formată de creşterea afacerilor din ultimii ani, raportând afaceri de 2 miliarde lei în 2019. În perioada 2015-2018, afacerile companiei aeriene s-au aflat pe un trend ascendent, totuşi, între 2016 şi 2018, Blue Air a raportat pierderi semnificative, cuprinse între 121 mili­oane de lei şi 145 de milioane de lei, dar a revenit pe profit în 2019.

„Pentru noi, 2020 a fost un an de încercare pentru că tocmai terminaserăm procesul de redresare, după trei ani de creştere accelerată, 2015-2018, ne-am stabilizat în 2019, am ajuns de la sub 700 milioane de lei cifră de afaceri în 2015 la peste 2 miliarde de lei în 2018 şi 2019. Am crescut numărul de pasageri de la sub 1 milion de pasageri în 2015, la peste 4 milioane de pasageri în 2018. Toate acestea au fost făcute cu investiţii, care clar au avut efecte în rezultatele financiare, s-au cumulat nişte pierderi, dar care erau, de fapt, investiţii în noi rute, în noi pieţe. Nu e uşor să câştigi pieţe noi. Dacă nu am fi reuşit această transformare în 2019, probabil că nu am fi fost în măsură nici noi ca organizaţie să supravieţuim şi nici să convingem statul român şi creditorii să ne sprijine“, spune Oana Petrescu.

Pandemia a afectat considerabil industria aviatică, care a fost nevoită să îşi ţină parţial sau chiar total flota la sol. După cele trei luni în care România s-a aflat în starea de urgenţă, Oana Petrescu spune că au fost nevoiţi să găsească modalităţi pentru a putea supravieţui şi astfel au modificat cinci aeronave, pe care le-au transformat în cargo pentru a transporta mărfuri sanitare şi alimentare.

Anul 2020 a testat şi rezistenţa companiei, fiind un an în care Blue Air s-a luptat pentru a putea supravieţui. Compania a făcut o cerere de împrumut de stat pentru salvare astfel încât să acopere pierderile, dar a şi anunţat procedura de concordat preventiv, care face parte din strategia de restructurare a companiei aeriene ca urmare a contextului creat de criza generată de pandemia de COVID-19.

„Având acest istoric de transformare şi de rezultate, în primul rând creditorii, partenerii noştri de afaceri, au fost de acord să intre în această procedură de concordat care a îngheţat datoriile şi a îngheţat cererea de insolvenţă. Ne-am asigurat de faptul că partenerii sunt alături de noi,

ne-am asigurat că angajaţii sunt alături de noi şi au fost de acord să intre în şomaj tehnic, parţial să îşi îngheţe salariile şi să fie de acord cu o parte variabilă mai mare şi o parte fixă mai mică. Statul român a fost alături de noi fiindcă a aprobat în final cererea noastră de ajutor de urgenţă. Am primit acea garanţie pe baza căreia am putut să contractăm de 300 mil. lei”, precizează Oana Petrescu.

Ajutorul de stat prevede acordarea unei sume de 62 milioane euro companiei aeriene Blue Air, cu scopul de a compensa pierderile cauzate de efectele pandemiei, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru furnizarea resurselor necesare pentru a face faţă nevoilor de lichiditate. Pentru acordarea acestui ajutor de stat au existat o serie de condiţii din partea statului pentru compania aeriană, printre care şi faptul că nu poate acorda dividende, returna împrumuturi acţionarilor sau vinde avioane până nu va rambursa banii. De asemenea, guvernul are doi membri reprezentanţi în Consiliul de Administraţie.

Ajutorul acordat de către stat companiei aeriene a fost pe două componente şi anume 28 de milioane euro pentru acoperirea pierderilor din perioada de stare de urgenţă şi

34 de milioane euro pentru deficitul de lichiditate. Blue Air a avut un deficit de lichiditate în cele trei luni în care a fost nevoită să îşi ţină avioanele la sol de circa 100 milioane euro, care a fost parţial acoperit de împrumut.

Oana Petrescu, CEO al Blue Air: „Fiecare problemă aduce şi oportunităţi, iar oportunităţile în cazul nostru au fost date de schimbarea comportamentului de achiziţie şi de zbor al pasagerilor.”

„Nu sunt uşor de îndeplinit  condiţiile asumate de guvern, de la început ne-am arătat disponibilitatea de a pune garanţii, de a garanta cu acţiunile Blue Air, astfel, în măsura în care nu ne respectăm angajamentele statul român să aibă confortul să poată în orice moment să preia această companie. Ne-am asumat de la început garanţiile, ce nu ne-am asumat de la început a fost să facem plăţi autorităţilor române de aproximativ 150 milioane lei din 300 milioane lei, aceşti banii reprezentând doar datoriile către autorităţi. Noi reuşisem în toată această perioadă să renegociem eşalonarea datoriilor bugetare, aveam cu totul alt plan de a plăti aceste datorii, ne aşteptam să plătim 50 milioane lei, nu 150 milioane lei”, adaugă Oana Petrescu.

De la aprobarea garanţiei de stat, Blue Air a avut şase luni pentru a transforma împrumutul pentru acoperirea deficitului de lichiditate, în împrumut de structurare. Oana Petrescu spune că urmează să înceapă discuţiile cu autorităţile române şi cu Comisia Europeană pentru a le prezenta planul de restructurare, iar în măsura în care acest plan va fi aprobat, împrumutul de 34 de milioane euro va fi prelungit pe şase ani, lucru care s-a întâmplat şi cu împrumutul de 28 milioane euro.

„Avem discuţii cu o serie de investitori, care văzând cum am trecut de anul 2020 au căpătat încredere în faptul că putem să continuăm această activitate cu ei, unul dintre proiecte este să deschidem o nouă franciză aeriană într-o nouă geografie. Un alt proiect pentru care ne pregătim este înfiinţarea unei companii de mentenanţă tehnică cu un alt investitor. Al treilea proiect este concentrat pe reluarea zborurilor cargo. Acestea nu sunt incluse în planul de concordat pentru că planul de concordat vrem să fie independent, iar aceste investiţii să producă bani în plus pentru Blue Air”, spune Oana Petrescu.

În condiţiile scăderii semnificative a cererii, compania a fost nevoită să recurgă la o serie de măsuri ce au avut impact asupra angajaţilor. Compania a apelat la măsura şomajului tehnic, astfel că angajaţii primesc o parte fixă mai mică şi o parte variabilă a salariului mai mare, care e stabilită în funcţie de numărul de zboruri pe care le are personalul de zbor. O modalitate pentru a păstra echitatea în companie a fost ca fiecare din personalul de zbor să aibă câte o săptămână pe lună în care zboară, astfel încât toţi să îşi păstreze licenţele de zbor. În 2020, Blue Air a raportat circa 1,2 milioane de pasageri transportaţi.

„Cererea a scăzut chiar şi în perioada de toamnă - cererea pe T4/2020 a fost la 30% din nivelul cererii din aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile acestea a trebuit să ne ajustăm întreaga organizaţie ca să putem păstra cât mai mulţi din colegii noştri, într-un mod în care să ne asigurăm coerenţa operaţiunilor. A trebuit să ne ajustăm capacitatea resurselor la nivelul cererii“, explică Oana Petrescu.

Totuşi, compania a fost nevoită să renunţe la o parte din personalul administrativ, comercial şi financiar, astfel că au fost afectate 100 de poziţii. Mulţi angajaţi din aceste departamente au luat decizia de a-şi da demisia în momentul în care a existat o problemă cu plata salariilor înainte de a fi concediaţi.

Blue Air are în prezent o flotă de 18 aeronave, dintre care şase sunt avioane clasice şi 12 avioane de ultimă generaţie luate în leasing. Compania are în plan însă reînnoirea întregii flote de avioane. Anul trecut, compania a folosit doar 30% din flotă.

„În 2021, trebuie să ne concentrăm pe supravieţuire, trebuie să alegem să zburăm cursele care îşi acoperă costurile directe şi vom fi foarte restricţionaţi în ceea ce priveşte noi investiţii. Suntem gata ca pentru orarul de vară să zburam pe toate destinaţiile pe care le-am pregătit. Fiecare problemă aduce şi oportunităţi, iar oportunităţile sunt date de schimbarea comportamentului de achiziţie şi de zbor al pasagerilor. Pasagerii nu îşi mai doresc să călătorească spre aeroporturi secundare, ci către aeroporturi principale. Noi urmărim această schimbare de comportament, am reuşit şi având în vedere oportunităţile care sunt create pe piaţă de faptul că toţi competitorii zboară mai puţin, deci au rămas sloturi libere în aeroporturi, am reuşit să negociem destinaţii noi care sunt foarte importante”, spune Oana Petrescu.

Din toamna anului trecut, Blue Air a reuşit să zboare şi către Amsterdam. De asemenea, a securizat sloturi şi către Aeroportul Heathrow (Londra), Linate (Milano) şi Orly (Paris). Oana Petrescu se aşteaptă ca cererea în sezonul de vară să crească la circa 60-70% din nivelul anului 2019.

Oana Petrescu mai spune că anticipează că Blue Air va veni la Bursa de Valori de la Bucureşti în septembrie – octombrie anul acesta cu o emisiune de obligaţiuni care se va ridica la o sumă de circa 40-60 milioane de euro, dar ia în calcul şi suma de 30 milioane de euro. „Dacă nu vom considera că avem şanse să atragem atenţia investitorilor vom amâna încă un an această emisiune. Ar fi păcat să ne amânăm planurile, dar nu o vom face dacă vom considera că încrederea în industrie este recâştigată. De aceea am lăsat acest obiectiv pentru toamnă, ca să vedem cum merge vara, să putem să demonstrăm performanţa noastră, astfel încât să câştigăm încrederea investitorilor. Dacă nu se reia traficul şi dacă nu reuşim să ajungem la această performanţă de 60-70% din nivelul din 2019, vom mai amâna listarea incă un an”, explică Oana Petrescu.